Brâncuși la Târgu Jiu: o conferință care merită vizitată

Dacă ești în zona Gorjului în această perioadă sau plănuiești o escapadă de toamnă spre inima culturală a Olteniei, am o recomandare care merită pusă pe listă: Conferința Internațională „Filosofia Formei”, care se desfășoară la Târgu Jiu între 22 și 26 octombrie. E genul de eveniment care te face să privești altfel un artist pe care credeai că îl cunoști deja — Constantin Brâncuși.

Conferința face parte dintr-o serie de evenimente dedicate marelui sculptor și adună laolaltă oameni de cultură din domenii aparent foarte diferite: istorici de artă, diplomați, specialiști în restaurare și arhivare, dar și matematicieni sau cercetători în optoelectronică. Printre invitații de marcă s-au numărat Friedrich Teja Bach, considerat cel mai influent analist global al operei brâncușiene, Dr. Doina Lemny, autoare a numeroase studii despre viața artistului, și David Grob, colecționar britanic care deține peste 2.000 de fotografii originale Brâncuși.

Una dintre cele mai fascinante perspective aduse în discuție a fost legătura dintre fotografie și sculptură în opera lui Brâncuși. Friedrich Teja Bach a explicat că artistul nu folosea aparatul foto doar pentru a documenta lucrările, ci pentru a-i ghida chiar el pe privitori în felul în care trebuiau „citite” sculpturile. Interesant este că, deși în sculptură Brâncuși era de o rigoare clasică, în fotografie se comporta ca un romantic — cultiva imperfecțiunea, developa imaginile cu bună știință imperfect, tocmai pentru a surprinde o anumită vibrație intimă a formelor.

Un detaliu care mi s-a părut tulburător de uman: spre finalul vieții, Brâncuși nu a mai creat sculpturi noi. În schimb, și-a petrecut timpul rearanjând obsesiv lucrările în atelierul său, pe care îl vedea ca pe un organism viu, o pânză aflată mereu în mișcare — spre deosebire de muzee, pe care le considera locuri în care arta devine un simplu „produs”, rupt de contextul său. Dacă ai ocazia să vizitezi vreodată un atelier de artist reconstituit, gândește-te la asta: spațiul de creație spune uneori mai multe decât opera finită.

Dr. Doina Lemny a adus un unghi complementar, subliniind că fotografia și sculptura nu ar trebui niciodată separate în expoziții, așa cum se întâmplă frecvent în muzee. Pentru Brâncuși, imaginea bidimensională era un mediu esențial prin care elibera esența tridimensională a lucrărilor sale. Iar David Grob a oferit un detaliu savuros despre viața cotidiană din atelier: cada de baie a artistului era, de fapt, un laborator improvizat de developare foto, plin de imagini puse la spălat — spre disperarea oaspeților care voiau doar să facă un duș dimineața.

Conferința a avut și o componentă de diplomație culturală, cu un panel moderat de Aura Woodward, directoarea Institutului Cultural Român din Londra. Printre vorbitori s-au numărat Simona Mirela Miculescu, delegat permanent al României la UNESCO, Cristian Bădescu, ambasadorul României în Norvegia, Janina Sitaru, șefă de cabinet a vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu, și Raluca Neagu, ministru consilier în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Mesajul comun a fost clar: Brâncuși reprezintă un capital simbolic uriaș pentru România, unul care ar merita valorificat mult mai consistent, inclusiv prin resurse financiare dedicate promovării sale internaționale.

Dacă vrei să te bucuri cu adevărat de atmosfera acestui tip de eveniment, câteva sfaturi practice: alege-ți cu grijă sesiunile la care participi, pentru că discuțiile pot fi dense și merită urmărite fără grabă; ia notițe sau fă fotografii ale panourilor expuse, pentru că multe detalii biografice ies rar la lumină în alte contexte; și, dacă ești pasionată de artă, combină vizita cu un tur al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, pentru a vedea opera lui Brâncuși „pe viu”, nu doar în discurs academic.

Sursă: TimeOutBucuresti.ro