Ne-a schimbat pandemia personalitatea? Ce arată știința

Dragă cititoare, dacă ai simțit că nu mai ești chiar aceeași persoană de dinainte de pandemie, s-ar putea să nu fie doar impresia ta. Un studiu amplu, publicat în revista științifică PLOS ONE, a analizat mii de americani și a descoperit că trăsăturile noastre de personalitate chiar s-au modificat în anii de izolare, incertitudine și restricții. Și cele mai mari schimbări au fost observate, surprinzător, la adulții tineri.

Hai să vedem ce spune, de fapt, cercetarea și ce înseamnă asta pentru noi, în viața de zi cu zi.

Cercetătorii au folosit modelul psihologic „Big Five”, cel mai popular instrument de măsurare a personalității, care descrie cinci dimensiuni: extravertirea, agreabilitatea, conștiinciozitatea, neuroticismul și deschiderea către experiențe noi. Aceste trăsături sunt considerate relativ stabile la vârsta adultă — dar, așa cum arată studiul, nu sunt bătute în cuie.

Cercetătorii au urmărit aproape 7.100 de persoane care aveau evaluări de personalitate atât dinainte de pandemie, cât și din timpul ei. Rezultatele au arătat două etape distincte.

În 2020, chiar în toiul crizei, neuroticismul (tendința de a resimți anxietate și îngrijorare) a scăzut ușor. Pare paradoxal, nu-i așa? Explicația propusă de cercetători este că, atunci când toată lumea trece prin aceeași amenințare colectivă, anxietatea individuală pare, brusc, „normală” — nu te mai simți singura care se îngrijorează excesiv.

Însă în perioada 2021-2022, lucrurile s-au schimbat. Neuroticismul a revenit la nivelurile dinainte de pandemie pentru populația generală, dar a crescut la adulții tineri. În plus, alte patru trăsături — conștiinciozitatea, agreabilitatea, extravertirea și deschiderea — au scăzut față de perioada pre-pandemică, la toate categoriile de vârstă.

Cea mai interesantă observație? Adulții tineri au fost cei mai afectați. Nu e greu de înțeles de ce, dacă stăm să ne gândim: anii 20 și începutul anilor 30 sunt perioada în care de obicei îți construiești cariera, relațiile și independența. Pandemia a venit exact peste acest proces — universități închise, joburi pierdute, relații mutate online, mulți tineri întorși forțat acasă, la părinți. Practic, o etapă esențială de dezvoltare a fost întreruptă brusc.

Autoarea principală a studiului, Angelina Sutin, atrage atenția că tocmai conștiinciozitatea și neuroticismul sunt legate de lucruri importante — succes profesional, relații sănătoase, stare de bine fizică și psihică. Așa că, deși schimbările par mici la prima vedere, ele contează, mai ales dacă persistă în timp.

Important de reținut: o scădere a conștiinciozității nu înseamnă că am devenit brusc leneșe sau iresponsabile. Este o modificare statistică medie, observată la nivelul unei populații mari — nu o transformare radicală a fiecărei persoane în parte.

Studiul are, desigur, și limitele lui. Este un studiu observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra clar că pandemia, în sine, a cauzat aceste schimbări. În aceiași ani au avut loc și alte evenimente sociale, economice și politice majore, care ar fi putut influența, la rândul lor, comportamentul oamenilor. De asemenea, cercetătorii nu au putut ști exact câți participanți au avut efectiv COVID-19 sau au trăit cu long COVID.

Ce ne spune, totuși, cu certitudine acest studiu? Că personalitatea nu este chiar la fel de fixă pe cât credeam. Da, există o continuitate de-a lungul vieții, dar trăsăturile noastre se pot ajusta lent, ca răspuns la context, experiențe și perioade dificile.

Dacă te regăsești în aceste descrieri — te simți poate mai puțin organizată, mai retrasă sau mai anxioasă decât înainte de 2020 — iată câteva gânduri utile:

În primul rând, nu te judeca prea aspru. O schimbare de comportament în urma unei perioade de stres colectiv extrem nu este un eșec personal, ci o reacție umană firească la un context ieșit din comun.

În al doilea rând, dacă simți că anumite obiceiuri „s-au stricat” — organizare, rutine sănătoase, conexiuni sociale — poți relua treptat, cu pași mici. Personalitatea se poate reconstrui așa cum s-a modificat: încet, prin experiențe repetate și context nou.

În al treilea rând, dacă ești adultă tânără și simți că pandemia ți-a „furat” niște ani importanți din construirea carierei sau a relațiilor, e ok să recunoști asta. Nu ești singura. Studiul arată clar că generația ta a fost cea mai afectată la nivel de personalitate — asta nu e o slăbiciune, ci un context obiectiv dificil.

În fine, dacă anxietatea sau dificultatea de concentrare persistă și îți afectează viața de zi cu zi, merită să discuți cu un specialist. Personalitatea se poate adapta în ambele sensuri — și cu puțin sprijin, poți recâștiga echilibrul de dinainte.

Cercetătorii spun că e nevoie de mai multe evaluări pe termen lung ca să știm dacă aceste schimbări sunt temporare sau permanente. Până atunci, cel mai sănătos mesaj de reținut este acesta: personalitatea noastră este mult mai flexibilă decât credeam, mai ales atunci când lumea din jur se schimbă radical. Iar asta poate fi, de fapt, o veste bună — înseamnă că avem capacitatea de a ne adapta și de a ne regăsi, indiferent prin ce am trecut.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)