TAVI și ateroscleroza, explicate de dr. Iulian Călin

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce bunica sau mama ta se plânge de oboseală, lipsă de aer sau amețeli și pune totul pe seama vârstei, s-ar putea ca de fapt inima să ceară ajutor într-un mod mai subtil decât credem. Despre exact aceste semnale discutăm astăzi, pornind de la un episod recent CSID Talks în care dr. Iulian Călin, medic primar cardiolog, ne-a ajutat să înțelegem mai bine ce se întâmplă cu inima atunci când o valvă se îngustează și cum ne protejăm inima pe termen lung.

Stenoza aortică este una dintre acele afecțiuni valvulare care se instalează tiptil, iar simptomele ei – oboseala, senzația de lipsă de aer la efort, amețeala sau durerea în piept – sunt adesea puse, greșit, doar pe seama înaintării în vârstă. Vestea bună este că medicina modernă a găsit soluții mult mai blânde decât operația clasică pe cord deschis, iar una dintre ele se numește TAVI, o procedură minim invazivă prin care se implantează o nouă valvă fără a mai fi nevoie de o intervenție chirurgicală majoră.

Un caz care arată cât de departe a ajuns cardiologia intervențională este cel al unui pacient de 89 de ani, internat de urgență cu insuficiență cardiacă acută. Acesta avea deja o proteză aortică biologică implantată cu aproape două decenii în urmă, iar o nouă operație pe cord deschis ar fi fost extrem de riscantă la vârsta lui. Soluția găsită de echipa medicală a fost o procedură numită „valve-in-valve”, prin care o valvă nouă a fost plasată chiar în interiorul celei vechi, oferindu-i pacientului o șansă reală de recuperare fără traumele unei intervenții clasice.

A doua parte a discuției ne privește, de fapt, pe noi toate, indiferent de vârstă: ateroscleroza, adică procesul prin care arterele se îngustează și se întăresc în timp. Colesterolul LDL crescut, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul, grăsimea acumulată în zona abdomenului și lipsa mișcării sunt principalii factori de risc, dar vestea mai puțin plăcută este că riscul cardiovascular nu ține cont de aspectul fizic. O femeie slabă, activă și aparent în formă poate avea, la fel de bine, un risc cardiovascular ridicat, mai ales dacă în familie există istoric de boli de inimă sau dacă analizele de colesterol nu au fost verificate de ceva vreme.

Ce putem face concret? În primul rând, să nu amânăm analizele de rutină – colesterol, glicemie, tensiune arterială – mai ales după 40 de ani, chiar dacă ne simțim perfect sănătoase. În al doilea rând, să ținem cont de faptul că mișcarea zilnică, chiar și un simplu mers alert de 30 de minute, o alimentație bogată în fibre și grăsimi sănătoase și renunțarea la fumat fac diferența reală în prevenția bolilor de inimă. Iar dacă observăm la cineva drag simptome precum oboseală neobișnuită, lipsă de aer la eforturi mici sau amețeli frecvente, merită să mergem împreună la un control cardiologic, în loc să le trecem cu vederea pe seama vârstei.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)