Corp sănătos

Boala privitorului de vitrine, semnal de alarmă pentru circulație

⏱ 4 min de citit

Ți s-a întâmplat vreodată să mergi pe stradă și, brusc, să simți o durere sau o greutate în gambe care te obligă să te oprești „ca să te uiți la o vitrină”? Dacă după câteva minute de pauză durerea dispare și poți continua drumul, s-ar putea să nu fie vorba doar de oboseală musculară. Medicii numesc acest fenomen „boala privitorului de vitrine”, iar denumirea ei medicală este boala arterială periferică — o afecțiune a circulației pe care merită să o cunoști, mai ales dacă ai trecut de 50 de ani sau ai în familie probleme cardiovasculare.

Numele popular vine chiar din acest comportament tipic: persoanele afectate se opresc periodic în timpul mersului, de multe ori prefăcându-se că admiră o vitrină, doar pentru a-și „păcăli” durerea din picioare. După câteva minute de repaus, disconfortul trece, iar mersul poate fi reluat. Dacă recunoști acest tipar la tine sau la cineva drag, nu îl ignora — corpul tău îți transmite un semnal important.

Ce se întâmplă, de fapt, în organism? Boala apare atunci când arterele care duc sângele spre picioare se îngustează, de obicei din cauza aterosclerozei. Practic, depunerile de grăsimi și colesterol se acumulează pe pereții vaselor de sânge și reduc fluxul sangvin. Rezultatul? Mușchii picioarelor nu mai primesc suficient oxigen atunci când faci efort, iar asta se traduce prin durere, crampe sau o senzație de greutate la nivelul gambelor, coapselor sau feselor.

Simptomul central, numit claudicație intermitentă, apare de obicei după ce mergi o anumită distanță și dispare în repaus. Dar acesta nu e singurul semnal la care trebuie să fii atentă. Fii vigilentă și dacă observi: picioare reci la atingere, schimbări de culoare ale pielii, amorțeli sau furnicături, ori răni mici care se vindecă neobișnuit de greu. Toate acestea pot indica o circulație deficitară.

În stadiile mai avansate, durerea poate apărea chiar și atunci când stai nemișcată, mai ales noaptea. Dacă observi o rană care nu se vindecă sau o durere care persistă fără legătură cu efortul, nu amâna vizita la medic — este genul de situație în care contează fiecare zi.

Cine este mai expus acestui risc? De regulă, boala apare mai frecvent după vârsta de 55 de ani, dar poate afecta și persoane mai tinere dacă există factori de risc cardiovascular. Fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul crescut sunt principalii „vinovați” care grăbesc deteriorarea vaselor de sânge. Un aspect important de reținut: dacă arterele picioarelor sunt afectate, e posibil ca ateroscleroza să fie prezentă și în alte zone ale corpului, ceea ce crește riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Așadar, nu este doar o problemă „de picioare” — este un semnal despre sănătatea inimii tale în ansamblu.

Vestea bună este că boala poate fi diagnosticată relativ simplu. Medicul poate recomanda indicele gleznă-braț, o investigație care compară tensiunea arterială din zona gleznei cu cea de la braț, sau o ecografie Doppler vasculară, pentru a vedea exact cum circulă sângele prin artere.

Ce poți face dacă ești diagnosticată cu această afecțiune? Primul pas, și cel mai important, este renunțarea la fumat — un singur obicei schimbat poate face o diferență uriașă pentru sănătatea vaselor tale de sânge. Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al colesterolului este esențial, la fel ca și un program de mers supravegheat sau structurat, recomandat de medic, care ajută circulația să se îmbunătățească treptat. În formele mai severe, pot fi necesare proceduri de revascularizare, fie prin tehnici endovasculare, fie prin intervenție chirurgicală.

Dacă observi că te oprești des în timpul plimbărilor din cauza durerilor de picioare, nu trece cu vederea acest semnal. O discuție cu medicul tău de familie sau cu un specialist în boli vasculare poate face diferența dintre o problemă tratabilă din timp și complicații serioase pe termen lung. Ai grijă de picioarele tale așa cum ai grijă de inima ta — sunt mai conectate decât pare la prima vedere.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)

Distribuie
Facebook WhatsApp Telegram X

Citește și