Looksmaxxing: trendul periculos care îți pune copilul în pericol

Dacă ai un adolescent în casă sau pur și simplu ești atentă la ce se întâmplă pe rețelele sociale, probabil ai auzit deja de „looksmaxxing”. Este unul dintre acele fenomene care pornesc inofensiv – dorința firească de a arăta bine – și care, în unele cazuri, se transformă într-un comportament cu adevărat riscant pentru sănătate.

Termenul vine din zona „manosphere”, un univers de comunități online în care se discută intens despre identitatea masculină. Acolo, schimbarea aspectului fizic este prezentată aproape ca o datorie, un pas obligatoriu către imaginea „bărbatului de succes”. Și, ca orice mamă sau prietenă care vrea să înțeleagă ce se petrece în mintea tinerilor din jurul ei, merită să știi despre ce este vorba.

Fenomenul are două fețe. Prima, numită „softmaxxing”, este partea blândă: schimbarea coafurii, îngrijirea pielii, un stil vestimentar mai îngrijit, mișcare regulată, atenție la alimentație. Până aici, nimic alarmant – sunt obiceiuri sănătoase pe care le încurajăm oricum. Problema apare când aceste preocupări devin obsesive, iar tânărul ajunge să creadă că valoarea lui ca persoană depinde strict de cât de bine arată după standardele văzute online.

A doua categorie, „hardmaxxing”, este mult mai îngrijorătoare. Aici intră intervenții estetice invazive – rinoplastie, implanturi, fillere – prin care se urmărește modificarea proporțiilor feței. Dar cea mai alarmantă practică din această zonă este „bonesmashing”: lovirea repetată a oaselor feței, în zona maxilarului și a mandibulei, cu obiecte dure, inclusiv un ciocan, în speranța că acest lucru va defini linia mandibulei sau va accentua pomeții.

Dr. Teodorina Secară, medic primar în ortodonție și ortopedie dento-facială, a explicat clar de ce această metodă este extrem de periculoasă: „Oasele feței se dezvoltă în mod firesc și nu pot fi remodelate prin lovituri repetate. Astfel de traumatisme pot provoca însă edeme, fracturi și cicatrici care duc la asimetrii faciale. În cazurile severe, pot apărea dureri, paralizii și parestezii, manifestate prin amorțeală, furnicături sau alte senzații anormale la nivelul feței. Este o practică extrem de periculoasă, care poate produce leziuni grave în locul modificărilor estetice urmărite.”

Cu alte cuvinte, în loc de o mandibulă bine conturată, rezultatul poate fi o leziune care îți marchează fața pentru totdeauna. Nu există nicio bază științifică pentru ideea că loviturile repetate „remodelează” osul într-un mod estetic – doar risc real de traumatism.

Dincolo de pericolul fizic, trebuie să vorbim și despre impactul psihologic, poate chiar mai greu de observat din afară. Presiunea de a se încadra în standarde stricte de frumusețe poate hrăni nemulțumirea față de propria imagine și poate favoriza anxietatea, depresia, izolarea socială și o stimă de sine tot mai scăzută.

Dr. Secară atrage atenția și asupra unui alt aspect important: „În unele cazuri, preocuparea pentru imaginea corporală devine obsesivă: adolescenții ajung să își monitorizeze permanent trăsăturile, greutatea și alimentația. Comunitățile care promovează aceste practici asociază idealul masculin nu doar cu aspectul fizic, ci și cu banii, statutul social și o atitudine dominantă în relațiile cu posibile partenere.”

Ce poți face, dacă bănuiești că adolescentul din viața ta se confruntă cu așa ceva? În primul rând, deschide o conversație fără judecată – întreabă-l ce vede pe rețelele sociale și cum se simte în legătură cu propria imagine. Fii atentă la semnale precum timpul excesiv petrecut în fața oglinzii, schimbări bruște de dispoziție legate de aspect, evitarea anumitor activități sociale sau comentarii negative repetate despre propriul corp.

De asemenea, e util să limitați împreună expunerea la conținut care promovează standarde fizice nerealiste și să încurajați activități care construiesc stima de sine din alte surse decât aspectul fizic – sport de echipă, hobby-uri, prietenii sănătoase. Dacă observi semne de anxietate, izolare sau obsesie legată de imaginea corporală, nu ezita să ceri sprijinul unui psiholog specializat în adolescenți.

Diferența dintre o grijă normală pentru cum arăți și un comportament riscant stă, de fapt, într-un singur lucru: cât de mult controlează imaginea corporală viața de zi cu zi a cuiva. Când aspectul fizic devine singura măsură a valorii personale, e momentul să cerem ajutor.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)