Chefirul și flora intestinală: ce legătură există

Dacă ai un borcan de chefir în frigider și te întrebi ce anume face bine organismului tău, nu ești singura. Chefirul a devenit un nume des întâlnit atunci când vorbim despre alimentație echilibrată și despre grija față de digestie, dar merită să înțelegem exact ce se ascunde în spatele acestui produs lactat fermentat.

Flora intestinală, cunoscută și sub numele de microbiotă intestinală, reprezintă totalitatea bacteriilor și a altor microorganisme care trăiesc în intestinul nostru. Acestea au un rol important în digestie, în absorbția nutrienților și, implicit, în starea noastră generală de bine. Compoziția acestei microbiote nu este fixă — ea se modifică în funcție de alimentație, stil de viață și chiar de anumite tratamente medicamentoase pe care le urmăm la un moment dat.

Chefirul este obținut prin fermentarea laptelui cu ajutorul unor culturi de microorganisme. În metoda tradițională se folosesc granule de chefir, care conțin un amestec de bacterii și drojdii, în timp ce producția industrială apelează la culturi selecționate de bacterii lactice și/sau drojdii. Pe măsură ce fermentează, aceste microorganisme se multiplică și dau chefirului gustul ușor acrișor și textura cremoasă pe care le recunoaștem imediat.

Un aspect pe care merită să-l clarificăm este diferența dintre „conține culturi vii” și „are efect probiotic demonstrat”. Din punct de vedere științific, probioticele sunt microorganisme vii care, consumate în cantități adecvate, au un beneficiu dovedit pentru sănătate. Simplul fapt că un aliment fermentat conține bacterii sau drojdii nu este suficient pentru a-l eticheta drept probiotic — este o nuanță importantă de care să ții cont atunci când citești etichetele.

Legătura dintre chefir și microbiota intestinală continuă să fie studiată, iar rezultatele cercetărilor trebuie privite cu atenție, ținând cont de produsul analizat, de microorganismele prezente și de condițiile de consum. Cu alte cuvinte, ce s-a observat pentru un anumit tip de chefir sau cultură nu poate fi generalizat automat pentru toate variantele disponibile pe piață.

Toate produsele lactate fermentate — fie că vorbim de chefir, iaurt sau sana — conțin culturi lactice, însă nu toate au aceeași complexitate sau diversitate de microorganisme. De aceea, varietatea contează: poți alterna chefirul cu iaurtul sau cu sana, aducând astfel mai multă diversitate în alimentația zilnică.

Dacă vrei să faci din chefir un obicei sănătos, micul dejun este momentul ideal. Poți să-l savurezi simplu, într-un pahar, sau să-l combini cu cereale integrale și fructe proaspete — o variantă rapidă, gustoasă și potrivită pentru întreaga familie. Important este să respecți indicațiile de păstrare de pe ambalaj, pentru ca produsul să-și mențină calitățile.

Pentru majoritatea persoanelor sănătoase, un consum zilnic, în cantități moderate, nu ridică probleme. Dacă te confrunți însă cu afecțiuni digestive specifice, cel mai bun sfat este să discuți cu medicul tău înainte de a-l introduce constant în alimentație.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)