Aspirina zilnică pentru inimă: cine nu ar trebui să o ia

Ai auzit probabil și tu știrea: Donald Trump a declarat că ia aspirină în fiecare zi „pentru inimă”, mărturisind că simte nevoia acestui obicei inclusiv „psihologic” și că e convins că medicamentul îi subțiază sângele. E genul de afirmație care ne face pe toate să ne întrebăm: ar trebui și eu să iau aspirină, așa, preventiv, ca o asigurare pentru sănătatea inimii?

Hai să lămurim lucrurile de la bun început: răspunsul scurt este nu. Aspirina poate aduce beneficii reale pentru anumite persoane, dar administrarea ei zilnică, fără recomandarea unui medic, nu este deloc lipsită de riscuri.

Primul lucru pe care merită să-l știi este că aspirina nu „subțiază” sângele în sensul popular al cuvântului. De fapt, este un antiagregant plachetar. În doze mici, de obicei 81 mg, reduce capacitatea trombocitelor de a se lipi între ele și de a forma cheaguri. Acest mecanism poate ajuta la prevenirea unor infarcte sau accidente vasculare cerebrale ischemice. Dar, pe de altă parte, aceeași acțiune poate crește riscul de sângerări, inclusiv hemoragii grave.

Aici intervine cea mai importantă distincție atunci când vorbim despre aspirină: contextul medical al fiecărei persoane. Pentru cei care au trecut deja printr-un infarct, un AVC ischemic sau au beneficiat de implantarea unui stent coronarian, aspirina poate fi recomandată tocmai pentru a preveni un nou eveniment. Vorbim despre ceea ce medicii numesc prevenție secundară, adică protejarea unei persoane care a avut deja o problemă cardiovasculară.

Situația e complet diferită pentru o persoană sănătoasă, fără antecedente, care ar vrea să ia aspirină „ca măsură de siguranță”, pentru a preveni un prim infarct. Și tocmai aici lucrurile devin mai delicate decât par.

Un studiu amplu, ASPREE, desfășurat pe peste 19.000 de adulți vârstnici sănătoși, a arătat că administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină nu a redus semnificativ riscul de boli cardiovasculare, în schimb riscul de hemoragii majore a fost mai mare. Recomandările oficiale ale U.S. Preventive Services Task Force merg în aceeași direcție: persoanele de 60 de ani și peste nu ar trebui să înceapă tratamentul cu aspirină pentru prevenția primară a bolilor de inimă. Pentru cele cu vârste între 40 și 59 de ani și risc cardiovascular crescut, decizia trebuie luată individual, împreună cu medicul.

Ce înseamnă asta pentru tine, practic? Înainte de a lua orice decizie legată de aspirină ca măsură preventivă, discută cu medicul tău de familie sau cu un cardiolog. Factori precum vârsta, istoricul de ulcer sau sângerări, alte medicamente pe care le iei și riscul tău cardiovascular general trebuie evaluați împreună, nu decise după o postare de pe internet sau după exemplul unei persoane publice.

Un alt aspect important: faptul că aspirina se găsește liber, fără rețetă, nu înseamnă că este inofensivă. Dacă ți s-a prescris deja aspirină după un infarct, un AVC sau implantarea unui stent, nu întrerupe niciodată tratamentul din proprie inițiativă, fără să discuți mai întâi cu medicul. Și, la fel de important, nu începe administrarea zilnică a aspirinei doar pentru că ai citit sau auzit că o altă persoană face asta, oricât de cunoscută ar fi ea.

Grija pentru inimă nu înseamnă să copiem obiceiuri văzute în presă, ci să ne informăm corect și să luăm decizii personalizate, alături de un specialist care ne cunoaște istoricul medical.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)