Omagiu Paul Miron la Naționalul din Iași, la 100 de ani

Dacă locuiești în Iași sau treci prin oraș zilele acestea, îți recomand cu toată căldura un moment de cultură cu adevărat special. Teatrul Național din Iași marchează un veac de la nașterea lui Paul Miron, unul dintre acei români din exil care au dus mai departe, cu mândrie, numele culturii noastre în Europa — chiar dacă, paradoxal, a fost adesea mai cunoscut acolo decât acasă.
Evenimentul are loc luni, 21 septembrie, de la ora 18:00, la Sala Studio, sub forma unui spectacol-lectură intitulat „Avem telefon”. Regia îi aparține lui Ovidiu Lazăr, iar pe scenă vor urca actori pe care iubitorii de teatru ieșean îi cunosc bine: Doina Deleanu, Constantin Pușcașu, Georgeta Burdujan, Daniel Busuioc și Brândușa Aciobăniței.
Nu e prima colaborare dintre Ovidiu Lazăr și opera lui Paul Miron — regizorul i-a mai montat, tot la Naționalul ieșean, spectacolele „Viața și pătimirile lui Ovidiu Publius Naso” (1994) și „Magul” (2003). De data aceasta, seara va fi și una de evocare: personalitatea lui Paul Miron va fi readusă în discuție de Ovidiu Lazăr, Bogdan Crețu, Constantin Pușcașu și Gabriel H. Decuble.
„Pentru mine, un eveniment de suflet, de conștiință și de cultură adevărată. Pentru Teatrul Național din Iași, o reverență necesară în memoria unei personalități mai cunoscută în Europa decât în propria țară. Pentru cei care vor veni, bucuria și surpriza descoperirii unei voci teatrale inedite”, a spus Ovidiu Lazăr despre acest proiect.
Dacă te întrebi cine a fost, de fapt, Paul Miron, merită să știi povestea lui — e genul de biografie care îți dă fiori de admirație. Născut în 1926 la Giulești, județul Baia, și educat la liceul militar din Iași, a ales, în 1944, calea exilului, retrăgându-se odată cu trupele germane din fața armatei sovietice. În loc să se lase copleșit de dezrădăcinare, a transformat-o în motor de studiu, dedicându-se filologiei la universitățile din Bonn și Paris.
A fost unul dintre elevii preferați ai marelui Ernst Robert Curtius, sub îndrumarea căruia și-a susținut doctoratul în 1954. Prin propriile eforturi, a înființat lectorate de limbă română la Bonn, Köln și Freiburg, unde a devenit ulterior profesor, publicând studii esențiale de lexicologie și stilistică a limbii române.
A editat anuarul filologic „Dacoromania”, a reeditat celebrul dicționar Tiktin și a inițiat proiectul „Monumenta Linguae Dacoromanorum”, o editare a celor mai vechi texte biblice românești. A scris articole ample despre cultura română pentru enciclopedii germane de prestigiu și a coordonat revista „Prodromos”, în paginile căreia au semnat și nume mari din țară, precum N. Manolescu, Marin Sorescu sau Matei Călinescu.
Dincolo de rigoarea savantului, Paul Miron a avut și o inimă de poet. În 1967 i-a apărut la Paris primul volum de versuri, „Rodul ascuns”, iar după 1990 a publicat masiv — poezie, proză, teatru și memorialistică —, ca și cum ar fi vrut să recupereze timpul pierdut prin exil, dedicându-se, în sfârșit, pasiunilor sale cele mai intime.
Dacă vrei să petreci o seară altfel decât de obicei, cu ceva substanță și emoție reală, notează-ți în calendar: 21 septembrie, ora 18:00, Sala Studio a Teatrului Național din Iași. E genul de eveniment care îți amintește cât de bogată și de puțin cunoscută poate fi istoria culturii noastre — și cât de frumos e să o descoperi la teatru, alături de alți oameni curioși ca tine.
Sursă: Zile și Nopți (zilesinopti.ro)