Moda funcțională: piese gândite să acopere mai multe roluri, nu unul singur

O rochie care își schimbă complet aspectul când o întorci pe dos. O fustă al cărei slit se deschide sau se închide cu un nasture, nu cu o foarfecă. Un accesoriu care se atașează dimineața, la plecarea de acasă, și dispare în geantă până seara. În ultimul sezon, tot mai multe colecții de îmbrăcăminte mizează pe genul acesta de piese modulare, haine construite din straturi care se poartă separat sau împreună, croieli care permit două sau mai multe variante de purtare din aceeași bucată de material, elemente detașabile care schimbă rolul unui articol vestimentar în funcție de context.

Nu e doar o modă a momentului, ci un răspuns la felul în care s-a schimbat, de fapt, relația noastră cu hainele. Cumpărăm mai rar, dar ne uităm mai atent la ce alegem, la câte contexte poate acoperi o piesă, la cât rezistă la purtare repetată, la ce se întâmplă cu ea peste doi-trei ani, nu doar în prima lună. E o schimbare pe care industria o simte direct: un locuitor al Uniunii Europene aruncă în medie 12 kg de haine pe an, din care 87% ajung la groapa de gunoi sau la incinerare și doar 1% sunt reciclate efectiv în haine noi, potrivit unui raport al Parlamentului European, cifre care explică de ce durata de viață a unei piese a devenit, pentru tot mai multe femei, un criteriu de cumpărare la fel de important ca prețul sau croiala.

„O piesă nu mai trebuie să aleagă un singur rol. Un nasture care schimbă lungimea unei deschideri, o mânecă ce se poate atașa sau scoate, o croială gândită pe două fețe — toate acestea dau hainei mai multe vieți, în loc s-o înlocuiască la fiecare schimbare de context”, spune Alexandra Calafeteanu, Director Creativ & Designer Lara Wear, un brand românesc de tricotaje care lucrează pe exact acest principiu.

La Lara Wear, ideea se traduce în câteva decizii de croială simplu de urmărit. Rochia midi în două culori e construită pe principiul double-face, fiecare parte poartă o culoare diferită și poate fi purtată pe oricare dintre cele două fețe, deci acoperă, cu o singură piesă, două variante de ținută. Fusta evazată cu slit merge pe aceeași idee, dar altfel: slitul se închide cu nasturi metalici, nu cu o cusătură fixă, așa că poate rămâne parțial descheiat sau complet închis, în funcție de context. Iar la capa lungă din colecție, decupajele croite direct pentru mâini elimină nevoia unor mâneci separate, în timp ce mitenele lungi din aceeași linie sunt detașabile și se pot purta independent de restul ținutei.

„Nu ne gândim la accesorii ca la piese fixe, complementare. Mitenele astea, de exemplu, nu vin ca să completeze o ținută, ci ca să-i schimbe registrul: le porți și e o ținută de zi cu ceva în plus, le scoți și e aceeași ținută, dar alta. Un accesoriu detașabil bun ar trebui să facă asta, să dea femeii o decizie în plus, nu doar un obiect în plus”, spune Alexandra Calafeteanu.

Toate aceste soluții au, însă, o condiție ascunsă: o piesă purtată în mai multe roluri e și o piesă purtată mai des, deci trebuie să reziste mai mult. De-aici vine importanța fibrei. Fusta midi cu slituri laterale și puloverul subțire din colecție sunt din lână 100% Merino, provenită de la o filatură italiană specializată în fire extra fine, iar rochia double-face și capa sunt din bumbac pieptanat. Amândouă cer o întreținere mai atentă decât un tricot sintetic, spălare delicată sau manuală, uscare pe suprafață plană, fără uscător și fără înălbitor, dar, în schimb, țin forma și culoarea mult peste ritmul unei purtări ocazionale.

„O croială care se adaptează la context, dintr-un material care se deformează după câteva purtări, nu rezolvă nimic, doar amână problema. Funcționalitatea reală ține de amândouă: de câte roluri poate juca o piesă și de cât timp le poate juca bine. Iar longevitatea unei piese e, până la urmă, cea mai simplă formă de sustenabilitate, nu una anunțată pe etichetă, ci una care se vede în câți ani rămâne o piesă purtată”, adaugă A. Calafeteanu.

Privite împreună, cele două idei, piesă cu mai multe roluri și o fibră care rezistă timpului, nu sunt argumente de vânzare separate, ci fețele aceleiași decizii de design.

„Cred că peste câțiva ani nu se va mai vorbi despre haine «funcționale» ca despre o categorie aparte, ci pur și simplu despre haine bine făcute. Multifuncționalitatea n-ar trebui să fie un argument de vânzare, ci un minim pe care orice piesă ar trebui să-l îndeplinească înainte să ajungă în magazin”, încheie Calafeteanu.

foto credit: Tiberiu Arsene, Eduard Măriuț