Legătura dintre ADHD și problemele digestive, explicată

Dacă în casa ta există un copil sau un adult cu ADHD care se plânge constant de burtică – fie că vorbim de constipație, dureri abdominale sau un intestin mereu “nervos” – s-ar putea să nu fie o coincidență. O analiză amplă, care a strâns date de la peste 1,9 milioane de oameni, arată că legătura dintre ADHD și problemele digestive este mult mai strânsă decât s-ar crede.

Cercetarea a fost realizată de specialiști de la University of Warwick și publicată în Journal of Attention Disorders. Este prima analiză de acest fel dedicată exclusiv simptomelor gastrointestinale la persoanele cu ADHD, iar concluziile merită atenția noastră, mai ales dacă avem în familie pe cineva diagnosticat cu această tulburare.

Echipa de cercetători a pornit de la peste 9.600 de studii științifice și a ales, în final, 23 dintre ele, care îndeplineau criterii riguroase. Vorbim despre participanți cu vârste între 2 și 65 de ani, din țări precum Statele Unite, Suedia, Germania sau Coreea de Sud – deci un eșantion cât se poate de divers și de relevant.

Ce au descoperit? În linii mari, persoanele cu ADHD au șanse cu 48% mai mari să se confrunte cu simptome digestive comparativ cu cele fără această tulburare. Dar pentru unele probleme, diferențele sunt cu adevărat surprinzătoare.

Constipația, de exemplu, apare cu aproape 97% mai des la persoanele cu ADHD – practic, șansele sunt aproape duble. Sindromul de intestin iritabil este și el mai frecvent, cu 58% mai multe cazuri. Iar cea mai mare diferență a fost înregistrată pentru encoprezis (eliminarea involuntară a scaunului, mai ales la copii), unde riscul este de peste patru ori mai mare.

Ce înseamnă asta pentru noi, ca părinți sau ca persoane care trăim cu ADHD? În primul rând, e important să știm că nu suntem singurii care observă acest tipar și că nu e ceva imaginar. Cercetătorii spun că explicația ar putea ține de mai mulți factori care se combină.

Un prim factor este chiar comportamentul specific ADHD-ului. Impulsivitatea și dificultatea de a păstra o rutină pot afecta orele de masă, alegerile alimentare și, implicit, digestia. Dacă mesele sunt neregulate sau sărăcăcioase în fibre, constipația și celelalte probleme apar mai ușor.

Un al doilea factor ține de medicamentele folosite în tratamentul ADHD, care pot avea, la unele persoane, efecte secundare digestive, inclusiv constipație. De aceea, dacă cineva din familia ta ia astfel de tratament și observă probleme de tranzit, merită discutat cu medicul – nu pentru a renunța la medicație, ci pentru a găsi soluții care să reducă disconfortul.

A treia ipoteză, poate cea mai fascinantă, are legătură cu axa intestin-creier – acel sistem de comunicare complex dintre tractul digestiv și creier. Studii anterioare au arătat că microbiomul intestinal (bacteriile din intestin) poate fi diferit la persoanele cu ADHD, iar nervul vag, una dintre principalele „linii telefonice” dintre intestin și creier, ar putea juca un rol.

Important de reținut: aceste ipoteze rămân, deocamdată, doar ipoteze. Analiza nu demonstrează că un microbiom dezechilibrat provoacă ADHD și nici că suplimentele sau probioticele ar putea trata tulburarea. Așa că, dacă te gândești să încerci diete speciale sau suplimente pentru tine sau copilul tău, cel mai bun sfat este să discuți întâi cu medicul, nu să experimentezi pe cont propriu.

Un alt aspect util de știut este că cercetătorii s-au uitat strict la simptome funcționale – adică disconfort digestiv fără o boală organică diagnosticată, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale. Cazurile de acest tip au fost excluse din start, ceea ce face concluziile și mai clare: legătura este cu ADHD-ul în sine, nu cu alte afecțiuni digestive preexistente.

Din perspectivă practică, mesajul cercetătorilor pentru medici – dar și pentru noi, ca pacienți sau părinți – este simplu: nu ignora durerile de burtă doar pentru că „știm deja” că e vorba de ADHD. Constipația cronică, durerile abdominale recurente sau tulburările de tranzit pot afecta enorm calitatea vieții și merită tratate ca atare, nu trecute cu vederea în graba consultației.

Câteva lucruri simple pe care le poți face acasă, dacă tu sau copilul tău vă confruntați cu ADHD și probleme digestive: încearcă să stabiliți ore fixe de masă, introduceți mai multe fibre și lichide în alimentație și nu ezitați să cereți sfatul unui gastroenterolog sau al unui dietetician dacă simptomele persistă. Micile rutine, deși greu de menținut cu ADHD, pot face diferența.

Cel mai important lucru de reținut este că această cercetare arată o asociere puternică, dar nu explică încă exact de ce apare. Nu știm dacă e vorba de un mecanism biologic comun, de efectele medicamentelor, de stilul de viață sau de o combinație a tuturor acestor factori. Ce știm sigur este că legătura există și că merită să fie luată în serios – atât de medici, cât și de noi, cei care trăim cu ADHD în familie.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)