De ce doi psihiatri pun diagnostice diferite la același caz

Ți s-a întâmplat vreodată să mergi la doi medici diferiți și să primești două păreri diferite? În psihiatrie, fenomenul acesta pare să fie mult mai frecvent decât ne-am imagina, iar un studiu recent internațional pune, în sfârșit, cifre concrete pe această realitate.

Cercetarea, realizată de specialiști de la Universitatea din Copenhaga și publicată în revista Frontiers in Psychiatry, a adunat răspunsurile a peste 1.000 de medici din 19 țări, din Europa și America de Sud. Rezultatul? Atunci când doi psihiatri primesc exact aceleași informații despre un pacient, ajung la același diagnostic în doar aproximativ 55% din cazuri.

Înainte să intri în panică și să te întrebi dacă diagnosticul tău sau al cuiva drag este corect, hai să clarificăm un lucru important: acest procent nu înseamnă că jumătate dintre diagnosticele puse în cabinete sunt greșite. Studiul a testat ceva mai specific — cât de bine se aliniază părerile mai multor specialiști atunci când analizează aceeași descriere de caz, pe hârtie, fără contact direct cu pacientul.

Cei 1.038 de medici participanți au primit descrieri standardizate ale unor cazuri clinice și au trebuit să stabilească diagnosticul folosind sistemul internațional ICD-10. În total, au rezultat aproape 1.900 de evaluări separate, analizate statistic pentru a vedea cât de mult se suprapun concluziile medicilor.

Interesant este că nu toate tulburările au generat același nivel de dezacord. Diagnosticele de tulburare bipolară și tulburare obsesiv-compulsivă au avut un grad ridicat de acuratețe, de 94%, respectiv 92% — deci aici lucrurile stau destul de clar. Problemele mari au apărut în zona tulburărilor din spectrul schizofreniei, unde acuratețea a coborât până la 37-54%, în funcție de caz.

Un exemplu concret: pentru unul dintre cazuri, 41% dintre medici au ales diagnosticul de tulburare obsesiv-compulsivă, în timp ce 37% au considerat că este vorba despre schizofrenie. Pentru alt caz, opiniile au fost aproape la egalitate între tulburare de personalitate și schizofrenie. Motivul? Multe simptome psihice se suprapun — gândurile obsesive, de exemplu, pot apărea atât în OCD, cât și în schizofrenie, iar felul în care fiecare medic pune accentul pe anumite semne poate schimba complet direcția diagnosticului.

Julie Nordgaard, una dintre autoarele studiului, subliniază un aspect esențial: aceste rezultate nu arată că psihiatrii își fac prost meseria. Arată, mai degrabă, cât de complexă și de subtilă este interpretarea simptomelor psihice, chiar și atunci când există criterii clare de diagnostic.

Ce înseamnă asta pentru tine, dacă tu sau cineva apropiat traversează un proces de diagnosticare psihiatrică? În primul rând, e important să știi că un al doilea sau chiar un al treilea consult nu este un moft, ci o practică perfect rezonabilă, mai ales în cazurile complexe. Nu ezita să ceri o a doua opinie dacă ceva nu ți se pare clar sau dacă simți că diagnosticul nu se potrivește cu ceea ce trăiești.

În al doilea rând, ține minte că, spre deosebire de studiul de laborator, un psihiatru din viața reală are acces la mult mai multe informații decât o simplă descriere scrisă: poate discuta direct cu tine, poate urmări evoluția simptomelor în timp, poate lua în calcul istoricul medical și, dacă e nevoie, poate cere informații și de la familie. Toate acestea contribuie la un diagnostic mai precis decât cel obținut într-un exercițiu teoretic.

În al treilea rând, comunicarea deschisă cu medicul tău contează enorm. Cu cât oferi mai multe detalii despre cum te simți, despre gândurile și comportamentele tale, cu atât crești șansele ca diagnosticul să reflecte cât mai fidel realitatea ta.

Autorii studiului cred că soluția pe termen lung ar putea fi descrieri mai clare ale tulburărilor psihice și, poate, chiar reducerea numărului foarte mare de categorii diagnostice existente în prezent — sistemul ICD-10 cuprinde peste 200 de diagnostice diferite, iar această complexitate poate adăuga confuzie acolo unde ar trebui să existe claritate.

Concluzia? Sănătatea mintală rămâne un teritoriu în care nuanțele contează enorm, iar diagnosticul psihiatric este un proces în continuă rafinare, nu o formulă matematică exactă. Dacă simți vreodată că un diagnostic nu se potrivește cu experiența ta, ai tot dreptul să pui întrebări, să ceri clarificări și să cauți, dacă e nevoie, o a doua părere. Grija față de sănătatea ta mintală merită acest efort suplimentar.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)