Alergiile de septembrie: de ce ambrozia dă bătăi de cap în plin toamnă

Dacă ai impresia că, odată cu venirea lui septembrie, sezonul alergiilor ar trebui să se încheie, trebuie să te dezamăgim puțin. Realitatea e cu totul alta: chiar acum, în plină toamnă, unele plante erbacee și buruieni continuă să elibereze polen în cantități suficient de mari cât să îți dea rinită alergică, conjunctivită sau chiar să îți agraveze astmul.

Principala vinovată? Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), una dintre cele mai agresive plante alergene din România. Ministerul Sănătății atrage atenția că ambrozia începe să elibereze polen din belșug încă de la mijlocul lui iulie, iar procesul se poate întinde până spre finalul lunii septembrie, în funcție de cum se comportă vremea.

Ceea ce poate te va surprinde: monitorizările făcute în București arată concentrații ridicate de polen de ambrozie chiar în august și septembrie, cu valori foarte mari înregistrate la începutul lunii septembrie. Cu alte cuvinte, exact perioada în care ești acum.

Ambrozia e o plantă extrem de adaptabilă, care crește practic peste tot: pe terenuri neîngrijite, lângă drumuri și căi ferate, pe șantiere, în apropierea terenurilor virane, dar și în grădini sau parcuri lăsate în paragină. Nu aspectul ei e problema, ci cantitatea uriașă de polen pe care o produce – polen care călătorește purtat de vânt la distanțe considerabile.

Un studiu de monitorizare realizat la București, pe parcursul mai multor ani, a arătat că, surprinzător, concentrația totală de polen de ambrozie a fost mult mai mare în septembrie decât în iulie. Perioada cu valori zilnice semnificative s-a întins, în majoritatea anilor analizați, de la jumătatea lui august până la finalul lui septembrie.

Mai mult, un studiu publicat în 2026, realizat în vestul țării, a identificat un vârf al sensibilizării la ambrozie exact în această fereastră – aproximativ de la mijlocul lui august până la sfârșitul lui septembrie – în paralel cu cele mai mari concentrații de polen din aer.

Ce se întâmplă, de fapt, în corpul tău? Dacă ești sensibilizată, sistemul imunitar tratează proteinele din polen ca pe o amenințare și declanșează o reacție alergică. Cel mai frecvent apar simptome de rinită și conjunctivită alergică – strănuturi, nas care curge sau înfundat, ochi care mănâncă și lăcrimează. Dacă ai și astm, expunerea la polen poate agrava lucrurile, aducând tuse, respirație șuierătoare sau senzație de lipsă de aer. Așa că o alergie la ambrozie nu e doar „strănut și atât” – merită luată în serios.

Ambrozia e vedeta nedorită a sezonului, dar nu e singura responsabilă. În zona Bucureștiului au fost identificate și alte buruieni alergizante din familia Asteraceae, printre care specii de Artemisia (cunoscută popular ca pelin), plus polen de graminee și alte buruieni specifice sfârșitului de vară și începutului de toamnă.

Un calendar aeropalinologic realizat pentru Timișoara confirmă acest tablou variat: Ambrosia, Artemisia, Urtica și alte buruieni, alături de graminee, cu concentrații importante de polen alergizant până spre finalul lunii septembrie. Practic, dacă tu și o prietenă spuneți amândouă „am alergie în septembrie”, s-ar putea să vorbiți despre cauze complet diferite – una poate fi sensibilă la ambrozie, cealaltă la Artemisia sau la graminee.

De ce se întâmplă asta? Simplu: sezonul de polenizare al plantelor nu urmează calendarul nostru cu anotimpuri clar delimitate. O plantă poate înflori la finalul verii și continua să elibereze polen bine în septembrie. Iar vremea influențează masiv cât polen ajunge în aer – Ministerul Sănătății subliniază că ambrozia își răspândește polenul pe distanțe mari mai ales în perioadele călduroase și secetoase.

Așa se explică de ce două zile consecutive din septembrie pot fi complet diferite ca simptome: o zi caldă, uscată și cu vânt favorizează dispersarea polenului, în timp ce o ploaie îl „spală” temporar din aer.

Cum deosebești o alergie de o simplă răceală? La început pot semăna, dar există indicii clare. Alergiile vin cu strănuturi repetate, secreții nazale apoase și mâncărime la nas și la ochi – fără febră, pentru că febra nu e tipică pentru rinita alergică. O infecție respiratorie, în schimb, vine de obicei cu stare generală proastă, durere în gât și febră.

Un alt indiciu util este repetitivitatea: dacă în fiecare an, cam în aceeași perioadă, apar aceleași simptome, mai ales după ce ai stat afară în zone cu vegetație, polenul devine principalul suspect. Pentru un diagnostic clar, un medic alergolog poate recomanda teste specifice de identificare a alergenului.

O idee greșită, des întâlnită: că alergiile la polen îi afectează în special pe cei care locuiesc la țară. Nu e deloc așa – ambrozia crește la fel de bine în oraș, pe terenuri virane, la periferie, lângă șantiere sau infrastructura rutieră. Studiile din București au identificat-o în numeroase zone urbane, cu concentrații importante de polen în aer. Deci nici viața „la bloc, în centru” nu te scutește automat.

Vestea bună e că poți face câteva lucruri concrete ca să reduci disconfortul în zilele cu polen mult. Ține ferestrele închise atunci când nivelurile de polen sunt ridicate, mai ales dacă locuiești lângă zone cu multă vegetație. După ce ai stat afară, mai ales într-o zonă cu buruieni sau iarbă, un duș și hainele schimbate fac minuni – polenul se lipește de păr, haine și piele și poate fi adus, fără să vrei, în casă. Curățenia regulată în locuință, cu accent pe praf, ajută și ea la reducerea alergenilor din interior.

Cât despre tratament, e important să fie adaptat simptomelor tale și recomandărilor medicului – antihistaminicele, spray-urile nazale sau alte terapii se aleg în funcție de tipul și severitatea alergiei, nu „după ureche”.

Dacă ai deja rinită alergică, conjunctivită alergică sau astm, ești mai vulnerabilă la efectele polenului din această perioadă. La persoanele cu astm, o alergie sezonieră necontrolată poate agrava simptomele respiratorii, așa că merită acordată o atenție suplimentară factorilor declanșatori și tratamentului prescris.

Nu orice nas înfundat sau ochi care lăcrimează în septembrie înseamnă neapărat alergie, dar un consult medical e util atunci când simptomele revin sezonier, îți afectează somnul sau activitățile zilnice ori nu cedează la măsurile obișnuite. Iar dacă ai astm și observi mai multă tuse, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept sau ai nevoie tot mai des de medicația de salvare, discută cu medicul tău fără să amâni. Dificultățile severe de respirație sunt o urgență medicală și nu trebuie puse automat pe seama alergiei.

Pentru multe femei alergice, începutul toamnei se dovedește, an de an, una dintre cele mai dificile perioade. Ambrozia rămâne principalul nume de reținut în România, dar nu e singura vinovată – Artemisia, anumite graminee și alte buruieni contribuie și ele la simptome în această perioadă.

Așa că, dacă brusc apar strănuturi repetate, nas care curge sau e înfundat, ochi care mănâncă și lăcrimează, gândește-te că poate nu ai răcit – poate ai intrat, din nou, în sezonul unui alergen pe care nu îl bănuiai activ în septembrie. Iar în cazul ambroziei, marea problemă e că produce polen din belșug, ușor purtat de vânt, exact atunci când mulți dintre noi credeam că sezonul alergiilor s-a încheiat odată cu vara.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)