De ce simți schimbarea de sezon în corp și minte

Ai observat că, odată cu apropierea toamnei, ceva se schimbă în tine? Nu e doar în capul tău – organismul chiar trece printr-un proces real de adaptare atunci când vara lasă loc unui anotimp mai răcoros. Lumina, temperatura, umiditatea și rutina zilnică se modifică toate deodată, iar corpul nostru trebuie să țină pasul. Rezultatul? Somn diferit, energie fluctuantă, apetit schimbat și uneori o dispoziție mai puțin veselă decât de obicei.

Pentru unele dintre noi, tranziția trece aproape neobservată. Pentru altele, sfârșitul verii aduce oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare sau senzația că totul se mișcă mai încet – inclusiv noi.

Una dintre cele mai importante schimbări e reducerea treptată a orelor de lumină naturală. Iar lumina este reperul principal pentru ritmul circadian – acel ceas intern care ne coordonează somnul, energia și o grămadă de alte procese din corp.

Când lumina naturală scade, creierul primește semnale diferite față de lunile de vară. Asta poate schimba momentul în care simțim nevoia de somn și cât de energice ne simțim pe parcursul zilei. De aceea, multe femei observă că le e somn mai devreme seara sau că dimineața trezitul devine o luptă mai mare ca de obicei.

Aici intervine melatonina, hormonul care reglează ciclul somn-veghe și care este strâns legat de lumină și întuneric. Pe măsură ce se întunecă mai devreme, se schimbă și perioada de expunere la întuneric, iar asta poate influența senzația de somnolență. Nu, corpul nu „intră în modul de iarnă” peste noapte, dar ceasul biologic răspunde constant la mediul din jur.

Vara, organismul muncește să elimine căldura – transpirăm, vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată, totul pentru a ne răcori. Când temperaturile scad, mecanismele de termoreglare se schimbă complet de direcție: corpul începe să conserve căldura, modificând fluxul de sânge către piele și extremități. Dacă frigul se accentuează, pot apărea frisoanele – contracții musculare involuntare menite să genereze căldură. În perioada de tranziție, toate aceste mecanisme au nevoie de timp să se ajusteze.

Oboseala de la finalul verii are, de obicei, mai multe cauze suprapuse: schimbarea programului de somn, mai puțină lumină, revenirea la muncă după concediu și modificarea nivelului de activitate fizică. Dacă vara a însemnat seri lungi, vacanțe și un program mai lejer, revenirea bruscă la rutina fixă se simte, evident, destul de puternic. Așa că nu orice oboseală de toamnă e neapărat „astenie de toamnă” – uneori e pur și simplu efectul unei schimbări bruște de ritm.

Temperatura influențează și ce ne e poftă să mâncăm. Vara preferăm alimente ușoare, fructe, legume, preparate reci. Când se răcește, crește atracția către mâncăruri calde și consistente. E un fenomen firesc, legat atât de temperatură, cât și de obiceiuri și rutină – dar nu înseamnă că organismul are nevoie automat de mai multe calorii doar pentru că a venit toamna.

Lumina mai puțină poate afecta și starea de spirit. Unele persoane simt o dispoziție mai scăzută, mai puțină energie sau dorința de a sta mai mult în casă. Important e să facem diferența între o perioadă normală de adaptare și tulburarea afectivă sezonieră (SAD), o formă de depresie legată de anumite perioade ale anului. SAD înseamnă mai mult decât puțină lipsă de chef – poate include schimbări persistente ale somnului, apetitului și energiei. Dacă simptomele sunt intense sau nu trec, o discuție cu un specialist chiar merită luată în calcul.

Trecerea spre aer mai rece și mai uscat afectează și pielea. Bariera cutanată devine mai vulnerabilă, iar multe femei observă senzații de uscăciune, tensiune sau iritabilitate mai crescută a pielii. Și părul resimte schimbarea, mai ales după o vară petrecută la soare, în apă sărată sau clorinată.

Organismul nu funcționează izolat de mediul înconjurător – lumina, temperatura, mișcarea, somnul și alimentația transmit constant informații către sistemele care ne reglează ritmurile biologice. De aceea, schimbarea de anotimp se resimte printr-o combinație de mici efecte, nu printr-un singur mecanism uriaș.

Vestea bună e că nu ai nevoie de soluții complicate ca să te adaptezi mai ușor. Câteva obiceiuri simple pot face diferența: expune-te la lumină naturală dimineața, cât mai devreme posibil; păstrează un program de somn constant, chiar dacă seara ai chef să întinzi programul; mișcă-te zilnic, chiar și o plimbare scurtă ajută; hidratează pielea mai des, pentru că aerul devine mai uscat; și ai grijă la alimentație – ascultă-ți corpul, dar fără să exagerezi cu poftele de „confort”.

Un lucru important: încearcă să nu „recuperezi” vara prelungind excesiv programul de seară. Somnul regulat rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente pentru o tranziție lină către noul anotimp.

Oboseala, lipsa de energie sau schimbările de dispoziție nu trebuie puse automat pe seama toamnei. Dacă simptomele sunt intense, durează săptămâni întregi, îți afectează activitatea zilnică sau vin la pachet cu schimbări majore ale somnului, apetitului sau dispoziției, cel mai bun pas este să ceri o evaluare medicală sau psihologică.

În esență, schimbarea de sezon înseamnă, în primul rând, o schimbare de mediu la care corpul trebuie să se adapteze. Lumina mai puțină, temperaturile mai scăzute și rutina modificată pot influența ritmul circadian, somnul, energia, apetitul și dispoziția. Pentru majoritatea dintre noi, adaptarea este treptată și discretă. Iar dacă sfârșitul verii vine cu câteva zile de somnolență sau cu senzația că funcționezi puțin mai încet, e perfect explicabil – corpul tău doar își face treaba, ajustându-se la noile condiții.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)