Te dor picioarele la mers? Ce ascund arterele înfundate

Dragă cititoare, hai să vorbim despre un semn pe care multe dintre noi îl trecem cu vederea: durerea de picioare care apare când mergem sau urcăm scările și dispare după câteva minute de repaus. Suntem tentate să dăm vina pe vârstă, pe oboseală sau pe articulații, dar uneori corpul ne transmite altceva – un semnal legat direct de sănătatea inimii noastre.
Este vorba despre boala arterială periferică (BAP), o afecțiune în care arterele care duc sângele către picioare se îngustează din cauza plăcilor de aterom acumulate în timp. Vestea mai puțin plăcută este că nu rămâne o problemă izolată la nivelul membrelor – poate fi semnul că aceleași depuneri există și la nivelul arterelor inimii sau creierului, ceea ce crește riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Cum recunoști tiparul? Explicația e simplă și merită reținută. Când mergem, alergăm ușor sau urcăm scările, mușchii picioarelor au nevoie de mai mult oxigen. Dacă arterele sunt îngustate, sângele nu ajunge suficient, iar rezultatul este o durere sau o senzație de crampă. Vestea bună (dacă o putem numi așa) este că durerea se calmează la câteva minute după ce te oprești din mers. Acest du-te-vino – durere la efort, ameliorare la repaus – poartă numele de claudicație intermitentă și este exact indiciul pe care merită să-l bagi în seamă.
Diferența față de o durere articulară obișnuită este importantă: cea provocată de BAP apare constant după parcurgerea aceleiași distanțe aproximative și se leagă strict de efort, în timp ce durerile articulare au alt ritm și sunt de obicei localizate clar la nivelul articulației.
Pe lângă durerea la mers, mai sunt câteva semnale la care merită să fii atentă: picioare reci, amorțeală, schimbarea culorii pielii, pierderea părului de pe gambe sau răni care se vindecă neobișnuit de greu. Dacă observi vreunul dintre acestea, e un motiv în plus să mergi la un control.
Un aspect esențial, mai ales dacă ai diabet: neuropatia diabetică poate reduce sensibilitatea din picioare, așa că unele semnale de alarmă pot trece neobservate. În același timp, diabetul afectează vasele de sânge și crește semnificativ riscul de BAP. Așa că, dacă te numeri printre persoanele cu diabet, o vizită regulată la medic pentru verificarea circulației la picioare chiar contează.
Cine este mai expus acestui risc? Persoanele cu diabet, hipertensiune, colesterol crescut, boală cronică de rinichi, cele care fumează sau au istoric familial de boli cardiovasculare. Dacă te regăsești în una sau mai multe dintre aceste categorii, o durere persistentă de picioare la mers nu ar trebui pusă automat pe seama vârstei.
Vestea bună este că diagnosticul este simplu și neinvaziv. Medicul poate verifica pulsul la nivelul membrelor și poate recomanda indicele gleznă-braț (IGB), un test rapid care compară tensiunea arterială de la gleznă cu cea de la braț. În funcție de rezultat, pot urma investigații imagistice suplimentare pentru a stabili exact unde și cât de îngustă este artera.
Ce poți face concret? Renunțarea la fumat rămâne unul dintre cei mai importanți pași. La fel de important este să ții sub control glicemia, tensiunea arterială și colesterolul, alături de mișcare adaptată nevoilor tale și, dacă medicul recomandă, tratament medicamentos. În cazurile mai avansate, există proceduri minim invazive sau intervenții de revascularizare care pot ajuta la redeschiderea vaselor de sânge.
Ideea de bază pe care merită să o reții: o durere de picioare care apare constant la mers sau la urcatul scărilor și dispare rapid la repaus nu este ceva de ignorat, mai ales dacă ai și alți factori de risc cardiovascular. Nu înseamnă automat că ai BAP – diagnosticul se pune doar de către medic, pe baza investigațiilor – dar recunoașterea la timp a acestui tipar și un consult medical prompt pot face diferența între o problemă depistată din timp și una descoperită abia atunci când apar complicații.
Ai grijă de tine și nu amâna un control dacă recunoști acest tipar la tine sau la cineva drag. Sănătatea inimii și a circulației merită toată atenția noastră, chiar și atunci când simptomele par mărunte la prima vedere.
Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)
Acest articol a fost creat cu asistența inteligenței artificiale și verificat editorial de Redactia.