HbA1c mărit: nu e mereu despre glicemie. Ce altceva contează

Dacă ai făcut recent analize și ți-a atras atenția valoarea hemoglobinei glicate (HbA1c), probabil primul gând a fost „oare am probleme cu zahărul din sânge?”. Este firesc, pentru că acest test este folosit în mod obișnuit pentru a diagnostica și monitoriza diabetul. Ce poate surprinde însă este faptul că o valoare crescută sau scăzută nu înseamnă întotdeauna ce credem noi la prima vedere. Există o serie de afecțiuni și situații de viață care pot „păcăli” rezultatul, fără ca acestea să aibă vreo legătură directă cu glicemia.

Hai să vedem, pe scurt, ce ne spune de fapt acest test. Spre deosebire de glicemia măsurată dimineața pe stomacul gol sau după masă, HbA1c oferă o imagine de ansamblu asupra nivelului mediu al zahărului din sânge din ultimele două-trei luni. Practic, glucoza se atașează în mod natural de hemoglobina din globulele roșii, iar cu cât glicemia rămâne mai ridicată o perioadă mai lungă, cu atât acest procent crește. Cum globulele roșii trăiesc, în medie, aproximativ 120 de zile, testul devine un fel de „memorie” a controlului glicemic pe termen lung.

În cele mai multe cazuri, o valoare mare chiar reflectă o glicemie ținută prea sus prea mult timp — fie din cauza unui diabet insuficient controlat, a omiterii tratamentului, a unei alimentații dezechilibrate sau a sedentarismului. Excesul de kilograme, stresul cronic și somnul insuficient joacă și ele un rol important, pentru că favorizează rezistența la insulină. Așa că, dacă observi o creștere a HbA1c, merită să te uiți sincer la stilul tău de viață din ultimele luni: cum ai mâncat, cât ai dormit, cât te-ai mișcat și cât de bine ai gestionat stresul.

Însă puțină lume știe că anemia feriprivă (cea cauzată de lipsa fierului) poate crește artificial valoarea HbA1c, chiar dacă glicemia ta este perfect normală. Explicația ține de faptul că, în acest tip de anemie, globulele roșii rămân mai mult timp în circulație și apucă să acumuleze mai multă glucoză decât în mod normal. Rezultatul poate părea alarmant, deși nu reflectă realitatea. La fel, deficiențele de vitamina B12 sau acid folic pot influența durata de viață a globulelor roșii și, implicit, pot denatura rezultatul testului. De aceea, dacă ai un HbA1c crescut dar glicemiile de acasă sunt bune, merită să discuți cu medicul despre verificarea nivelului de fier, B12 și acid folic — uneori răspunsul stă acolo, nu în zahărul din sânge.

Pe partea cealaltă, există și situații în care testul arată o valoare mai mică decât ar trebui, dând impresia falsă a unui control glicemic bun. Anemia hemolitică, pierderile mari de sânge sau o transfuzie recentă scurtează durata de viață a globulelor roșii, care nu mai au timp să acumuleze suficientă glucoză. Practic, testul „subestimează” situația reală, motiv pentru care medicii recomandă coroborarea cu alte analize atunci când există astfel de antecedente.

Ficatul și rinichii au și ei un cuvânt de spus, chiar dacă indirect, în producerea și funcționarea globulelor roșii. Persoanele cu boli renale avansate sau afecțiuni hepatice severe pot avea rezultate HbA1c care nu reflectă fidel realitatea, motiv pentru care medicul poate recomanda metode suplimentare de monitorizare a glicemiei pe termen lung.

Afecțiunile genetice precum talasemia sau anemia falciformă modifică structura hemoglobinei sau viteza de reînnoire a globulelor roșii, ceea ce poate face ca testul să nu fie de încredere în aceste cazuri. Iar dacă ești însărcinată, e bine să știi că, mai ales în trimestrul al doilea și al treilea, corpul suferă multe transformări la nivelul producției de globule roșii, ceea ce poate face HbA1c mai puțin precisă. De aceea, pentru femeile cu diabet gestațional, monitorizarea zilnică a glicemiei rămâne esențială, alături de analizele periodice.

Concluzia? HbA1c este un instrument extrem de valoros, dar nu trebuie citit izolat. Dacă rezultatul tău nu se potrivește cu ce simți sau cu glicemiile măsurate acasă, nu ignora acest semnal — discută cu medicul tău despre posibilele explicații și despre ce alte analize ar putea clarifica imaginea completă. Corpul nostru este complex, iar sănătatea se citește mereu în context, nu într-o singură cifră.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)