Analiza de sânge pe care rar o ceri, dar spune mult despre inima ta

Dacă ai fost vreodată la un control de rutină și ai primit rezultatele la colesterol, glicemie și trigliceride, s-ar putea să crezi că ai acoperit tot ce ține de sănătatea inimii tale. Ei bine, există un marker important pe care majoritatea analizelor standard nu îl includ, iar asta e o veste pe care merită să o afli acum, nu peste zece ani.

Este vorba despre lipoproteina(a), sau Lp(a), un fel de „văr” al colesterolului LDL, dar cu o structură specială care îl face mult mai riscant pentru vasele de sânge. Vestea mai puțin plăcută? Aproximativ una din cinci femei și bărbați are valori crescute ale acestui marker, fără să știe. Vestea bună? Odată ce afli, poți lua măsuri concrete să-ți protejezi inima.

Ce este, de fapt, lipoproteina(a)?

Gândește-te la ea ca la o particulă de tip LDL, dar „îmbrăcată” într-o proteină specială care o face mai predispusă să se depună pe pereții arterelor și să contribuie la formarea de cheaguri. Diferența esențială față de colesterolul obișnuit este că nivelul de Lp(a) este stabilit aproape în întregime genetic. Practic, moștenești valorile de la părinți, cam așa cum moștenești culoarea ochilor.

Asta înseamnă că, indiferent cât de echilibrat mănânci sau cât de mult faci sport, nu poți influența semnificativ acest marker prin stilul de viață. E o informație importantă de reținut, pentru că știind asta, nu te învinovățești degeaba dacă valorile ies mari.

De ce contează să știi valoarea ta de Lp(a)

Studiile arată că persoanele cu niveluri crescute de lipoproteină(a) au un risc de două până la trei ori mai mare de a face infarct miocardic sau accident vascular cerebral, comparativ cu cele care au valori normale. În plus, nivelurile ridicate au fost asociate și cu stenoza valvei aortice, o afecțiune care afectează funcționarea inimii.

Vestea mai puțin bună este că, spre deosebire de colesterolul total, LDL, HDL sau trigliceride, lipoproteina(a) nu apare automat pe buletinul tău de analize uzuale. Trebuie cerută explicit medicului, ca test separat.

De ce nu se testează mai des

Ani la rând, acest test a fost recomandat rar, în principal pentru că nu existau metode standardizate de măsurare și, mai important, nu existau tratamente specifice pentru scăderea acestei particule. La ce bun să afli o veste îngrijorătoare dacă nu poți face nimic în privința ei, își spuneau mulți medici.

Lucrurile se schimbă însă rapid. Societățile de cardiologie acordă tot mai multă atenție acestui marker, mai ales pentru persoanele cu risc cardiovascular crescut sau cu istoric familial de boli de inimă apărute la vârste tinere.

Cui i se recomandă testarea

Specialiștii sugerează să iei în calcul acest test dacă:

ai un istoric familial de infarct, AVC sau boli cardiovasculare apărute la vârste relativ tinere (sub 55-60 de ani); ai colesterol LDL crescut fără o explicație clară legată de alimentație sau stil de viață; ai fost deja diagnosticată cu o boală cardiovasculară, dar factorii de risc clasici (colesterol, tensiune, fumat) nu par să explice complet situația; ai rude apropiate care au valori crescute de Lp(a).

Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, o singură determinare este suficientă pentru tot restul vieții, pentru că nivelul rămâne relativ stabil în timp. Nu e nevoie să repeți testul anual, ca la colesterol sau glicemie.

Ce poți face dacă ai valori crescute

Aici vine partea importantă: chiar dacă nu poți scădea direct nivelul de Lp(a) prin dietă, exerciții fizice sau tratament clasic cu statine, poți totuși reduce riscul cardiovascular general prin controlul atent al celorlalți factori pe care îi poți influența. Practic, dacă știi că ai o „moștenire genetică” mai puțin favorabilă, poți compensa fiind și mai riguroasă cu restul.

Asta înseamnă: să ții sub control tensiunea arterială, să menții colesterolul LDL cât mai aproape de valorile recomandate de medic, să renunți la fumat dacă este cazul, să ai grijă la greutate și la nivelul glicemiei, și să faci mișcare regulată, chiar și doar plimbări zilnice de 30 de minute. Toate acestea reduc presiunea suplimentară pusă pe inimă și vase.

Nu subestima nici somnul de calitate și gestionarea stresului, doi factori adesea neglijați, dar care contează enorm pentru sănătatea cardiovasculară pe termen lung.

Ce urmează în cercetare

Vestea încurajatoare este că cercetătorii lucrează activ la terapii care vizează specific reducerea nivelului de Lp(a). Aceste tratamente sunt încă în studii clinice, iar oamenii de știință încearcă să confirme dacă scăderea acestei particule se traduce concret prin mai puține infarcturi și accidente vasculare cerebrale.

Până când vor apărea terapii dedicate disponibile pe scară largă, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să afli dacă te încadrezi în grupul de risc, să discuți cu medicul tău despre acest test și să ții sub control tot ce depinde de tine. Uneori, o simplă întrebare adresată la următorul control de rutină, „Putem verifica și lipoproteina(a)?”, poate fi punctul de plecare pentru o strategie de prevenție mult mai completă.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)