Raluca Fișer: „Sustenabilitatea e un mod de a construi viitorul”

Raluca Fișer este una dintre vocile feminine cele mai puternice din România când vine vorba de sustenabilitate și economie verde. Cu peste 15 ani de experiență în inovație de mediu, mobilitate durabilă și economie circulară, ea a schimbat complet modul în care vorbim despre orașe, transport și viitorul nostru comun.

Fondatoarea organizației Green Revolution și inițiatoarea I’Velo, primul și cel mai mare sistem de bike-sharing românesc, Raluca a adus inovația ecologică în mijlocul orașelor noastre. Ca președintă a World Cycling Alliance și vicepreședintă a European Cyclists’ Federation, ea a pus mobilitatea activă pe agenda politică europeană și globală. Astăzi, ca Managing Partner al Green Report, coordonează strategii și campanii care conectează guvernul, industria și societatea civilă.

Raluca, când te-ai apropiat pentru prima dată de ideea de sustenabilitate?

A fost o evoluție firească. Am crescut cu respect pentru natură și cu credința că orașele pot fi prietenoase cu oamenii. Momentul-cheie a fost când am văzut în Vest că „se poate”: biciclete peste tot, parcuri vii, colectare selectivă — până la urmă, bun-simț. Am decis să transform curiozitatea și invidia că „la ei se poate” în acțiune.

Ai fondat primul ONG din România dedicat ecologiei urbane. Cum a fost să fii pionier?

A fost o combinație de entuziasm, provocări și puțină inconștiență, zic eu astăzi, uitându-mă în urmă. Încă de la început am avut convingerea că schimbarea mentalităților se poate face prin educație și dialog constructiv. Temele alese de noi la Green Revolution erau considerate curajoase: economia circulară, transportul sustenabil, educația de mediu.

Am deschis conversații curajoase și le-am transformat în proiecte concrete care schimbă obiceiuri. Cred că rolul nostru a fost să punem întrebarea esențială: cum facem ca viața în orașe să fie mai bună, iar relația noastră cu mediul una sănătoasă?

Care sunt momentele definitorii din cariera ta?

Acum mai bine de 20 de ani am luat decizia de a înființa Green Report, prima publicație de business de mediu, și de a promova temele legate de protecția mediului. Apoi, în 2009, odată cu înființarea Asociației Green Revolution, am lansat I’Velo, primul sistem de bike-sharing din România. Astăzi numărăm peste 1,2 milioane de oameni care au pedalat pe bicicletele noastre.

Roaba de Cultură din Parcul Herăstrău este un alt proiect definitoriu — prima pajiște urbană din București, accesibilă oricui dorește să se relaxeze la firul ierbii. Ne-am luptat să îndepărtăm din legislație acea interdicție „Nu călcați iarba!”. Sunt peste 1 milion de oameni care au trecut pe la Roaba de Cultură în ultimii 13 ani.

Cum a fost experiența de a aduce România la masa discuțiilor europene despre mobilitate activă?

Intensă, responsabilă și foarte valoroasă. Ca președintă WCA și vicepreședintă a European Cyclists’ Federation, am arătat că România are voce și soluții, conectând inițiative locale la obiectivele globale de dezvoltare durabilă. Am învățat foarte multe despre advocacy și politici publice la cel mai înalt nivel.

Coordonezi dialogul între autorități, industrie și societatea civilă. Care este cea mai mare provocare?

Cea mai mare provocare este diferența de ritm și de priorități. Autoritățile gândesc în termeni politici, industria în termeni economici, iar societatea civilă în termeni de valori și bine comun. Rolul meu este să creez spații de dialog onest, să găsim punctele comune și să avem răbdarea necesară să construim. Îmi păstrez fermitatea prin faptul că știu clar care este cauza pe care o susțin și nu uit niciodată că, la final, e vorba despre oameni și planetă.

Ce înseamnă leadershipul sustenabil pentru tine?

Pentru mine, leadershipul sustenabil este leadership făcut corect: creează valoare pe termen lung pentru toți stakeholderii, în limitele planetare și cu echitate socială, prin decizii ghidate de date și responsabilitate. Leadershipul sustenabil aplică competențe — strategie, disciplină și curaj — dar le ancorează în știință și accountability, astfel încât performanța economică și impactul pozitiv să fie inseparabile.

Cum faci temele de sustenabilitate relevante pentru oameni?

Încerc mereu să traduc sustenabilitatea în lucruri simple, concrete, care pot fi înțelese și puse în practică de oricine. Îmi place să aduc în discuție specialiști din domenii foarte diferite, tocmai ca să arăt că sustenabilitatea nu e o „nișă”, ci are legătură cu fiecare sector.

Ideea centrală e foarte clară: ceea ce facem astăzi se reflectă în ziua de mâine. Și asta nu în gesturi grandioase, ci în obiceiurile mici de zi cu zi, care, adunate, pot schimba cu adevărat direcția unei societăți. Provocarea cea mai mare este să înțelegem și să ne pese de aceste principii, chiar dacă nu ne afectează imediat.

Cum definești relevanța în leadership?

Pentru mine, un lider relevant e cel care are curajul să privească dincolo de profitul imediat și să construiască pe termen lung, cu impact real asupra oamenilor, comunității și mediului. Relevanța înseamnă să îți asumi transparență, să investești în educația echipei tale, în produse și practici sustenabile, chiar dacă nu aduc rezultate imediate.

E adevărat că aici apar cele mai mari provocări: obiectivele pe termen scurt care intră în conflict cu cele pe termen lung, lipsa unui cadru legislativ clar sau rezistența la schimbare. Dar tocmai aici se vede relevanța: un lider care nu renunță și reușește să țină direcția pe termen lung.

Ce sfaturi le-ai oferi liderilor care vor să rămână relevanți?

Cred că relevanța nu se măsoară doar prin rezultate sau decizii strategice, ci mai ales prin exemplul personal. Oamenii au nevoie să vadă că vorbești din convingere, nu doar din obligație. Dacă tu, ca lider, arăți zi de zi că responsabilitatea față de mediu și societate face parte din felul tău de a conduce, atunci creezi încredere, consecvență și inspirație. Exemplul personal poate transforma cultura unei organizații și poate stimula inovația.

Ce face ca un mesaj să devină cu adevărat relevant?

Cred că totul pornește de la cât de mult reușește o cauză să atingă viața oamenilor. Dacă ei simt că îi ajută, că le aduce beneficii clare, atunci devine importantă și pentru ei. De aceea, eu îmi pun mereu întrebarea: „Ce câștigă concret oamenii din asta?”. Uneori ceea ce ni se pare nouă important nu rezonează deloc cu ceilalți și e vital să accepți și să înțelegi această diferență. Apoi, mesajul trebuie să fie credibil, coerent, să transmită emoție și să fie dublat de exemplu personal.

De unde îți iei forța de a merge „până în pânzele albe”?

Îmi iau forța din convingerea că schimbarea este posibilă și din energia oamenilor care cred în aceleași valori. Fiecare proiect care reușește și fiecare om care descoperă că poate fi parte din soluție îmi confirmă că merită efortul. Mă alimentează și încăpățânarea de a nu accepta cultura „merge și așa”, prefer standarde clare, măsurarea impactului și responsabilitatea asumată.

În leadership, energia vine din sens și din echipă: încerc să pun misiunea înaintea ego-ului, creez spațiu pentru ca oamenii să-și depășească limitele și transform ambiția în rezultate măsurabile pentru business și societate.

Cum identifici ceea ce este cu adevărat relevant pentru comunitate?

Pentru mine, cheia este să fii ancorat în realitate. Nu poți construi ceva cu adevărat relevant doar din birou. E nevoie să asculți oamenii, să discuți cu stakeholderii, să mergi pe teren și să vezi ce contează cu adevărat pentru ei. Astfel, nu mai lucrezi pe presupuneri, ci pe date și dialog real. Iar asta face diferența între o inițiativă „frumos ambalată” și una care chiar are impact și poate fi sustenabilă în timp.

Cum echilibrezi activitatea ONG-ului cu Green Report?

ONG-ul îmi oferă libertatea să derulez proiecte concrete și să văd direct impactul în comunitate, precum și să punem pe agenda publică subiecte importante. Green Report, în schimb, este platforma prin care facem subiectele vizibile și relevante, atât prin site, cât și prin dialogul cu stakeholderii în cadrul Conferințelor Green Report sau în Podcastul Green Report. Împreună, ele se completează. Una e despre acțiune directă, cealaltă despre vizibilitate și influență.

Dacă ai puterea să schimbi instant un lucru în România, care ar fi acela?

Aș investi masiv în infrastructură verde și în educație. Avem nevoie de piste sigure pentru biciclete și parcări de biciclete, transport public de calitate și spații verzi reale, dar și de cetățeni educați să le folosească și să le respecte.

Cine e Raluca atunci când nu este la birou?

Sunt un om privat care își ia energia din natură, familie și prieteni, inclusiv cei patrupezi. Iubesc timpul meu de a citi o carte bună, de a râde cu poftă și de a degusta tot ce produce natura asta, pentru a fi savurat de noi, oamenii. Timpul acesta îmi aduce echilibru și mă întoarce la esențial.

O calitate pe care o admiri la alții: răbdarea

Un vis neîmplinit (încă): un oraș care pune omul în mijlocul planificării și care ține cont cât de diferiți suntem și ce nevoi reale avem

Dacă ziua ar avea 30 de ore, ce ai face în plus?: Aș avea timp să mă ocup și de un ONG pe teme sociale și inechitate socială, sunt atâtea cauze pentru care merită să lupți și mi-ar plăcea să pictez

Dacă ai avea o superputere, care ar fi și de ce?: Puterea de a încetini timpul în momentele care contează, ca să fiu 100% prezentă

Mirosul copilăriei tale: de curat, rufe proaspăt spălate