Marii cercetători în psihiatrie, reuniți la București
Dacă ai impresia că sănătatea mintală a devenit un subiect prea „la modă”, discutat mai mult pe rețelele sociale decât în cabinete, îți propun o veste bună: în perioada 5-7 noiembrie 2026, București a găzduit un eveniment care a readus în prim-plan rigoarea științifică. Conferința Internațională HOPE for Severe Affective Disorders a adunat, sub același acoperiș, nume care au scris efectiv istoria psihiatriei moderne.
Pentru noi, cele care citim constant despre sănătate mintală, wellbeing emoțional și terapii moderne, e important să știm cine stă în spatele descoperirilor despre care auzim tot mai des. Printre invitați s-au numărat Sir Robin Murray, Eduard Vieta, Stefan Leucht, David Nutt, Andrea Fagiolini, Chris Baeken, Jan Buitelaar, Margaret Sibley, Lawrence Fung, Valerie Gaus, Stefan G. Hofmann, Daniel J. Smith, Tone E. G. Henriksen, Fragiskos Gonidakis și Miikka Häkkinen — cercetători ale căror studii au schimbat ghidurile internaționale de tratament.
Sir Robin Murray este unul dintre cei care au reconfigurat înțelegerea schizofreniei și a psihozei, în timp ce Eduard Vieta, considerat unul dintre arhitecții psihiatriei moderne a tulburării bipolare, a contribuit la dezvoltarea unor concepte precum psihoeducația și recuperarea funcțională — modelul Colom-Vieta fiind deja aplicat și la noi în țară. Stefan Leucht rămâne un reper mondial în medicina bazată pe dovezi pentru schizofrenie, iar David Nutt, profesor la Imperial College London, este una dintre vocile de autoritate ale neuropsihofarmacologiei.
Lista continuă cu nume esențiale pentru depresia rezistentă la tratament și neuromodulare — Andrea Fagiolini și Chris Baeken — precum și cu specialiști de top în ADHD și neurodezvoltare, Jan Buitelaar și Margaret Sibley. Lawrence Fung, de la Stanford, a adus perspectiva neurodiversității, iar Valerie Gaus este autoarea unui manual de referință pentru psihoterapia adulților autiști. Stefan G. Hofmann a vorbit despre Process-Based Therapy, considerată următoarea generație de psihoterapie, în timp ce Daniel J. Smith și Tone E. G. Henriksen au adus în discuție cronobiologia tulburării bipolare — adică modul în care somnul, lumina și ritmurile circadiene pot deveni parte activă a tratamentului, nu doar simple recomandări de stil de viață. Fragiskos Gonidakis și Miikka Häkkinen au împărtășit experiență din terapia dialectic-comportamentală (DBT), aplicată atât în cazuri severe, cât și în dezvoltarea unor servicii clinice sustenabile.
Ce mi se pare frumos la acest eveniment e întâlnirea dintre excelența internațională și cea românească. Alături de invitații străini, au participat specialiști care construiesc zi de zi serviciile de sănătate mintală din România: Prof. Univ. Dr. Ioana Micluția, Prof. Univ. Dr. Cătălina Tudose, Conf. Univ. Dr. Șerban Turliuc, Prof. Dr. Fior Dafin Mureșanu, Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, Dr. Cătălina Crișan, Prof. Dr. Ion Udriștoiu, Dr. Paul Sorin Pletea, Prof. Univ. Dr. Virgil Radu Enătescu, Dr. Cristian Marinescu, Dr. Maria Bonea, Șef Lucrări Univ. Dr. Laura Mateescu, Șef Lucrări Univ. Dr. Adriana Cojocaru, Dr. Ilinca Mihăilescu și Dr. Gabriella Bondoc.
Ce înseamnă asta pentru noi, cititoarele interesate de bunăstare emoțională? În primul rând, un motiv în plus să fim atente la sursele de informare atunci când citim despre sănătate mintală online. Nu orice postare de pe social media reflectă consensul științific — iar evenimente ca acesta ne arată cât de complex și de temeinic documentat este, de fapt, domeniul. Dacă tu sau cineva drag vă confruntați cu o tulburare afectivă, anxietate sau dificultăți emoționale, cel mai sănătos pas rămâne discuția cu un specialist, nu autodiagnosticul bazat pe conținut viral.
Un alt lucru practic de reținut: cronobiologia — adică atenția la somn, lumină naturală și rutine zilnice constante — nu e doar un sfat de wellness generic, ci, potrivit cercetătorilor prezenți, poate avea un rol real în gestionarea tulburărilor afective. Așa că, dacă te lupți cu stări de energie fluctuante sau cu somn dezechilibrat, merită să discuți și acest aspect cu medicul tău.
Prin amploarea participării, ediția 2026 a consolidat Bucureștiul ca loc de întâlnire pentru cercetare și practică de top în sănătate mintală — un semnal bun pentru toate cele care își doresc acces la informații credibile și la servicii de calitate în acest domeniu.
Sursă: Revista PSYCHOLOGIES Romania (psychologies.ro)