De ce apar cifre diferite la cutremurele din Vrancea

Dacă ai simțit un cutremur și apoi ai văzut pe telefon o magnitudine, iar mai târziu specialiștii au anunțat alta, probabil te-ai întrebat pe bună dreptate ce se întâmplă. Nu ești singura — mii de oameni au avut aceeași nedumerire după ultimul seism produs în zona Vrancea. Hai să lămurim împreună, pe înțelesul tuturor, de ce apar aceste diferențe și, mai important, ce înseamnă ele de fapt pentru siguranța noastră.
Primul lucru pe care vreau să ți-l spun, ca să te liniștești: diferențele de magnitudine NU înseamnă că au avut loc mai multe cutremure sau că seismul și-a schimbat puterea pe parcurs. Explicația ține pur și simplu de modul în care sunt calculate aceste valori și de la ce surse vin.
Imediat după un cutremur, primele cifre pe care le vedem sunt estimări rapide, calculate automat, pe baza datelor disponibile în primele secunde. Abia după ce ajung mai multe informații de la stațiile de monitorizare, specialiștii pot reface calculele și pot ajusta magnitudinea inițială. Așa se explică de ce cifra anunțată prima dată nu coincide mereu cu cea finală.
O parte importantă a confuziei vine și din tehnologia folosită de Google pentru alertele trimise pe telefoanele Android. Sistemul se bazează pe accelerometrele din telefoanele noastre, care pot detecta mișcările solului și pot trimite avertizări rapide. Practic, telefonul tău devine, fără să-ți dai seama, un mic senzor seismic.
Numai că aceste senzoare nu au precizia aparaturii profesionale folosite de institutele de specialitate. Constantin Ionescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului, a explicat clar că există diferențe importante între instrumentele Google și echipamentele dedicate monitorizării seismice. Telefoanele nu sunt construite special pentru asta — accelerometrele lor au alte utilizări de bază și nu sunt calibrate pentru a stabili cu exactitate magnitudinea unui cutremur.
Google analizează simultan semnalele venite de la foarte multe dispozitive și oferă o estimare rapidă, utilă în primele momente, dar care poate diferi de rezultatul final obținut de specialiști. În schimb, INFP folosește stații seismice și instrumente dedicate, care permit o evaluare mult mai precisă a fenomenului. Așadar, dacă vrei cifra oficială și sigură, pe aceea a INFP ar trebui să te bazezi, nu pe prima alertă primită pe telefon.
Un alt lucru care merită clarificat, pentru că ne scapă deseori: magnitudinea și intensitatea nu sunt același lucru, chiar dacă le folosim adesea ca sinonime. Magnitudinea arată energia eliberată în focarul cutremurului — e o singură valoare, care nu se schimbă în funcție de orașul în care te afli. Intensitatea, în schimb, descrie efectele resimțite la suprafață și poate varia mult de la o localitate la alta, în funcție de distanța față de epicentru, adâncimea focarului și tipul de teren.
Practic, același cutremur poate fi simțit foarte puternic într-un oraș și abia perceptibil în altul, la doar câteva sute de kilometri distanță. Potrivit explicațiilor directorului INFP, intensitatea seismului analizat a ajuns la valori de aproximativ 5-6 grade în zona localităților Tecuci, Panciu, Brăila și Buzău, iar în București efectele au fost estimate la circa 5 grade. Cu cât ne-am îndepărtat de zona epicentrală, cu atât mișcarea resimțită a fost mai slabă — un fenomen absolut normal, pentru că energia se propagă prin scoarța terestră sub formă de unde care se atenuează treptat.
Vestea bună e că specialiștii ne liniștesc: nu există motive de îngrijorare suplimentară. Zona Vrancea este cunoscută pentru activitatea sa seismică frecventă, iar cutremurele de magnitudine medie fac parte din comportamentul obișnuit al acestei regiuni. Constantin Ionescu a amintit că, în urmă cu aproximativ doi ani, s-a produs un alt cutremur cu magnitudinea de 5,4, iar seismele între 5,5 și 6 grade apar în această zonă la intervale de cam doi ani. De asemenea, după seismul analizat nu au fost înregistrate replici.
Ce poți face tu, practic, cu toate aceste informații? În primul rând, nu intra în panică atunci când vezi o primă alertă pe telefon cu o magnitudine ușor diferită de cea comunicată ulterior — e normal să existe ajustări. În al doilea rând, bazează-te pe informațiile oficiale ale INFP pentru cifrele finale, nu pe prima notificare. Și, nu în ultimul rând, ține minte că locuim într-o zonă seismică activă, așa că merită să ai mereu pregătit acasă un mic kit de urgență (apă, lanternă, trusă medicală, documente), să știi unde sunt zonele sigure din locuință și să discuți din când în când cu familia un plan simplu pentru astfel de situații. Informația corectă, calmul și puțină pregătire fac diferența.
Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)