Puțin păr pe picioare: ce poate ascunde această schimbare

Îți privești vreodată picioarele și observi că au mai puțin păr decât înainte? Nu e un subiect despre care vorbim des, dar merită atenție, pentru că poate fi un indiciu discret despre felul în care circulă sângele prin corpul tău.

Să fim clare de la început: lipsa părului de pe degetele picioarelor nu este, prin ea însăși, un diagnostic. Dar o schimbare apărută treptat în timp poate fi asociată cu boala arterială periferică (BAP), o afecțiune în care arterele care duc sângele spre picioare se îngustează.

Asta nu înseamnă că dacă ai puțin păr pe gambe trebuie să intri în panică. Cantitatea de păr de pe corp variază enorm de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, genetică și particularitățile fiecăreia dintre noi. Medicii devin atenți mai ales atunci când pierderea de păr este progresivă și vine la pachet cu alte modificări vizibile ale picioarelor.

De ce se întâmplă asta? Foliculii de păr au nevoie de sânge și oxigen ca să funcționeze normal, la fel ca orice altă parte a corpului. Când circulația arterială către membre scade, pielea și anexele ei – inclusiv firele de păr – pot avea de suferit.

Printre semnele care pot apărea în boala arterială periferică se numără: pielea mai lucioasă decât de obicei, schimbări de culoare ale pielii, unghii fragile care cresc mai greu și, da, pierderea treptată a părului de pe picioare și tălpi.

Însă cel mai cunoscut simptom al BAP nu e lipsa părului, ci durerea care apare la mers sau la efort. De obicei, disconfortul se simte în gambe, coapse sau fese, exact atunci când mușchii au nevoie de mai mult sânge, și se ameliorează după câteva minute de odihnă.

Pe măsură ce circulația se înrăutățește, pot apărea și alte semnale de alarmă: senzație de picioare reci, amorțeală, modificări de culoare ale pielii sau răni care se vindecă mai greu decât ar trebui.

Un sfat practic: nu te baza niciodată pe cantitatea de păr de pe picioare ca pe un „test” rapid, făcut acasă, pentru sănătatea arterelor tale. Unele femei au, pur și simplu, foarte puțin păr pe degete sau gambe dintotdeauna, iar asta nu indică nicio problemă. Ceea ce contează cu adevărat este schimbarea: dacă acolo unde aveai păr în mod normal, el începe să se rărească treptat, mai ales dacă apar și alte simptome, atunci merită o discuție cu medicul.

Boala arterială periferică este strâns legată de ateroscleroză, procesul prin care pe pereții arterelor se formează plăci care îngustează vasele de sânge. Important de reținut: nu este doar o problemă „a picioarelor”. Persoanele cu BAP au un risc mai mare de boală coronariană, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Riscul crește semnificativ dacă fumezi, ai tensiune arterială mare, colesterol crescut, diabet, duci un stil de viață sedentar sau ai în familie cazuri de boli cardiovasculare. Dacă te regăsești în mai mulți dintre acești factori și observi și modificări la nivelul picioarelor, ia în calcul un control medical.

Există însă situații în care nu ai voie să aștepți o programare obișnuită. Dacă un picior devine brusc foarte rece, palid sau căpătă o nuanță albăstruie, iar simptomele vin însoțite de durere și amorțeală, poate fi vorba despre o reducere severă și bruscă a fluxului de sânge. În acest caz, mergi de urgență la medic – nu e o situație în care să aștepți și să vezi ce se întâmplă.

Când medicul suspectează o boală arterială periferică, de obicei examinează picioarele și verifică pulsul la nivelul arterelor. Una dintre investigațiile standard este indicele gleznă-braț, care compară tensiunea arterială măsurată la braț cu cea măsurată la gleznă și oferă indicii despre eventuale îngustări ale arterelor din picioare. În funcție de rezultate, pot urma investigații suplimentare, cum ar fi ecografia Doppler.

Concluzia? Părul mai rar de pe degetele picioarelor nu trebuie privit nici ca o dovadă certă de boală, nici ca motiv de panică. Dar dacă observi o schimbare nouă, progresivă, însoțită de durere la mers, picioare reci, amorțeală, modificări de culoare sau răni care se vindecă greu, nu amâna discuția cu medicul tău. Corpul ne vorbește adesea prin detalii mici – iar a le observa la timp poate face o diferență uriașă.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)