Operații pe inimă minim invazive: ce trebuie să știi

Dacă tu sau cineva drag urmează să treacă printr-o operație pe inimă, probabil imaginea care îți vine în minte este una înspăimântătoare: piept deschis complet, cicatrice mare, luni întregi de recuperare. Vestea bună este că, în multe cazuri, lucrurile stau cu totul altfel astăzi. Chirurgia cardiovasculară a avansat enorm, iar numeroase afecțiuni ale inimii pot fi tratate prin incizii mici, cu instrumente speciale sau cu ajutorul camerelor video, nu prin deschiderea completă a sternului.

Prof. Dr. Lucian Dorobanțu, coordonator al Centrului de Boli Cardiovasculare din cadrul Spitalului NORD Pipera, ne explică, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă o intervenție minim invazivă pe inimă, cui i se recomandă și de ce metoda aleasă contează la fel de mult ca operația în sine.

De ce e important să vorbim despre sănătatea inimii

Bolile cardiovasculare rămân, din păcate, principala cauză de deces în România. Aproximativ 56% dintre decese sunt cauzate de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge, iar aproape 2,4 milioane de români trăiesc în prezent cu o boală cardiovasculară. România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, în privința mortalității prin astfel de afecțiuni, cu o rată de peste două ori mai mare decât media europeană. Cifre care ne arată cât de important este să nu amânăm controalele de rutină și să luăm în serios primele semne de alarmă: oboseală neobișnuită, dificultăți de respirație sau scăderea capacității de efort.

Când operația devine totuși necesară, medicii urmăresc azi nu doar rezolvarea problemei cardiace, ci și reducerea impactului intervenției asupra întregului organism.

„La Centrul de Boli Cardiovasculare NORD, peste 70% dintre intervențiile chirurgicale cardiace sunt realizate minim invaziv, în linie cu standardele internaționale actuale. Alegerea tehnicii chirurgicale se bazează pe o evaluare atentă a complexității afecțiunii, a particularităților anatomice și a riscurilor individuale, astfel încât să obținem rezultate optime, cu o traumă operatorie cât mai redusă și o recuperare cât mai rapidă pentru pacient”, explică Prof. Dr. Lucian Florin Dorobanțu, chirurg cardiovascular cu peste 20 de ani de experiență.

Care e diferența față de operația clasică pe inimă

În chirurgia tradițională, medicul ajunge la inimă prin deschiderea completă a sternului. Tehnicile minim invazive permit, în schimb, accesul prin incizii mici între coaste (minitoracotomie) sau printr-o deschidere parțială a sternului (ministernotomie), cu ajutorul unor instrumente speciale și al camerelor video.

„Pe inimă facem aceeași operație, cu aceleași standarde. Se schimbă drumul de acces până la ea. Fie că reparăm o valvă sau realizăm un bypass, obiectivul este să corectăm problema cardiacă, respectând aceleași principii chirurgicale. Pentru pacient, diferența se simte mai ales după intervenție: mai puțină durere, mai puțin sânge pierdut, mobilizare mai rapidă și o revenire mai ușoară la viața de zi cu zi”, explică medicul.

Practic, pentru pacient asta înseamnă: în multe cazuri, o spitalizare de aproximativ cinci zile și o reluare treptată a activităților în săptămânile următoare — deși, evident, perioada exactă depinde de tipul operației, de vârstă și de eventuale alte afecțiuni.

Reparăm sau înlocuim valva inimii?

Valvele cardiace funcționează ca niște porți care lasă sângele să circule într-un singur sens. Când o valvă nu se mai deschide sau nu se mai închide corect, apar dificultăți de respirație, oboseală și o capacitate redusă de efort. Una dintre deciziile importante pe care le ia medicul este dacă valva poate fi reparată sau trebuie înlocuită cu o proteză.

La Spitalul NORD Pipera, peste 90% dintre intervențiile valvulare efectuate de Prof. Dr. Lucian Dorobanțu sunt realizate prin tehnici minim invazive.

„Ori de câte ori anatomia permite, încercăm să reparăm valva pacientului în locul înlocuirii ei. O valvă proprie, reparată corect, funcționează natural și, în multe cazuri, scutește pacientul de tratament anticoagulant pe viață. În cazul insuficienței valvulare mitrale, rata de reparație (plastie) în centrul nostru tinde spre 100%”, explică medicul.

Un exemplu concret: în ianuarie 2026, la Spitalul NORD Pipera, a fost operat un pacient de 19 ani diagnosticat cu o malformație cardiacă congenitală rară, numită valvă mitrală „în hamac”. Intervenția a reprezentat o premieră mondială prin tehnica folosită pentru reconstrucția completă a valvei.

„Printr-un abord transaortic, pentru prima oară în lume, am reușit să ajungem la valva mitrală dinspre ventricul și să o reconstruim, evitând înlocuirea acesteia cu o proteză. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, fără complicații. Pacientul și-a reluat activitatea fizică, iar în prezent are o stare generală foarte bună, o capacitate de efort semnificativ îmbunătățită și nu mai resimte oboseala care îl afecta înainte de intervenție”, detaliază Prof. Dr. Lucian Florin Dorobanțu.

Pentru anumite afecțiuni valvulare, există și opțiunea intervențiilor prin cateter, fără deschiderea toracelui — printre ele, TAVI, pentru implantarea unei proteze valvulare aortice, sau proceduri pentru valva mitrală. La Spitalul NORD Pipera, aceste proceduri se realizează în sala hibridă, dotată cu angiograf Siemens Artis Pheno, printr-o colaborare strânsă între chirurgi cardiovasculari și cardiologi intervenționiști.

Bypass-ul coronarian, și el mai puțin invaziv

Când arterele care hrănesc inima cu sânge se îngustează sau se blochează, mușchiul cardiac nu mai primește suficient oxigen, iar soluția poate fi un bypass coronarian — crearea unei noi căi de circulație care ocolește zona afectată. Deși asociem adesea bypass-ul cu operația clasică pe cord deschis, unele intervenții se pot face și prin incizii mici între coaste, uneori cu ajutorul camerelor video.

„Progresele din chirurgia coronariană ne permit astăzi să realizăm anumite intervenții de bypass minim invaziv, uneori fără oprirea inimii, inclusiv cu ajutorul tehnologiei video. Aceste abordări pot reduce trauma chirurgicală asupra toracelui și pot facilita recuperarea pacientului, păstrând aceleași obiective de restabilire a circulației sângelui către mușchiul cardiac”, explică Prof. Dr. Lucian Dorobanțu.

Nu orice pacient este candidat pentru acest tip de intervenție — totul depinde de localizarea blocajelor, de numărul arterelor afectate și de starea generală de sănătate.

Decizia se ia în echipă, nu pe cont propriu

Un lucru important de reținut: alegerea tratamentului potrivit nu este niciodată o decizie izolată. La Centrul de Boli Cardiovasculare NORD, care reunește peste 50 de medici, fiecare caz este analizat de un Heart Team — o echipă multidisciplinară formată din chirurgi cardiovasculari, cardiologi, specialiști în cardiologie intervențională, aritmologie, imagistică medicală și anestezie-terapie intensivă. Colaborarea se extinde și internațional, prin parteneriatul dintre Grupul Medical NORD și Gruppo San Donato, unul dintre cele mai mari grupuri medicale din Europa.

„Unul dintre mentorii mei, Prof. Duke Cameron de la Johns Hopkins Hospital, spunea că un chirurg înțelept este un chirurg blând. Acest principiu se regăsește în chirurgia cardiovasculară minim invazivă: să tratăm afecțiunea cardiacă eficient, cu gesturi blânde, cu o traumă chirurgicală cât mai redusă pentru pacient”, conchide Prof. Dr. Lucian Dorobanțu.

Dacă în familie există antecedente cardiace sau simți că te oboseai mai repede decât înainte la activități obișnuite, merită să ceri un control cardiologic. Diagnosticarea din timp rămâne, de departe, cel mai bun aliat al unei inimi sănătoase.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)