Luvru, din nou vulnerabil: o ușă lăsată deschisă

Dacă te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în culisele celor mai mari muzee din lume, povestea de astăzi despre Luvru e genul de lectură care îți dă de gândit — mai ales dacă ai pe lista de călătorii un city-break la Paris. La un an după jaful spectaculos care a zguduit lumea artei, muzeul se confruntă din nou cu o problemă de securitate care ridică multe semne de întrebare.

Totul s-a petrecut într-o duminică, în aripa Denon, acolo unde se află Marea Galerie — sala superbă de 460 de metri lungime care găzduiește capodopere semnate Leonardo da Vinci, Rafael și Caravaggio. Chiar înainte de sosirea primilor vizitatori, cineva a observat că o ușă-fereastră de la etajul întâi era larg deschisă. Detaliul care dă fiori: exact acea fereastră dă spre malul Senei, în zona unde, cu un an în urmă, hoții și-au instalat nacela și au furat opt bijuterii ale Coroanei Franței, provocând pagube estimate la 88 de milioane de euro.

O sursă apropiată situației a declarat că o simplă scară sau o platformă suspendată ar fi fost suficientă pentru ca oricine să pătrundă în muzeu. Pentru moment, există două explicații posibile: fie mecanismul vechi al ferestrei a cedat și un curent de aer a deschis-o, fie personalul nu a închis-o corect după schimbarea steagului, cu câteva zile înaintea comemorărilor de 8 mai.

Vestea bună e că bijuteriile nu se mai află expuse în vitrinele Galeriei Apollon, iar fereastra prin care au intrat hoții anul trecut are acum grilaj și dispozitive anti-efracție. Noul director al Luvrului analizează unde ar putea fi expuse în siguranță bijuteriile pe viitor. Totuși, dacă te gândești să vizitezi muzeul, s-ar putea să dai peste turiști care se fotografiază chiar în fața celebrei ferestre devenite, din păcate, un punct de atracție neintenționat.

Sindicatele muzeului spun că, la un an distanță, schimbările sunt „abia vizibile”. S-a numit un nou coordonator de securitate, a fost introdus un post mobil de poliție în perioadele aglomerate și au apărut detectoare suplimentare lângă operele de artă. Dar noul Centru de Securitate și sistemul de supraveghere video al clădirii nu vor fi funcționale decât peste încă un an, iar formarea completă a agenților de pază încă întârzie.

Conducerea Luvrului susține, pe bună dreptate, că un muzeu cu 244.000 de metri pătrați și 9 milioane de vizitatori anual — adică 30.000 pe zi — nu poate fi transformat într-o fortăreață impenetrabilă. E un echilibru dificil între accesibilitate și siguranță, iar sindicatele cer o schimbare reală de abordare, nu doar măsuri cosmetice.

Dacă te întrebi ce se întâmplă cu Coroana împărătesei Eugénie, singurul obiect recuperat după jaf, dar grav deteriorat, restaurarea ei nu a început încă, deși un comitet științific a fost format de mai bine de opt luni. Muzeul rămâne discret în privința termenelor și a finanțării.

Pe termen lung, Luvrul se pregătește pentru o transformare majoră, prin planul „Louvre Nouvelle Renaissance”, care prevede o nouă intrare și un spațiu dedicat exclusiv Mona Lisei. Proiectul, estimat la un miliard de euro și cincisprezece ani de lucrări, e încă departe de a începe efectiv.

Dacă plănuiești o vizită la Luvru în perioada următoare, un sfat practic: rezervă-ți biletele online din timp, alege orele de dimineață pentru a evita aglomerația și fii pregătită pentru eventuale restricții suplimentare de securitate la intrare. Oricât de mult s-ar discuta despre vulnerabilități, Luvrul rămâne una dintre cele mai fascinante experiențe culturale din lume — merită doar să mergi informată.

Sursă: TimeOutBucuresti.ro