Durerea de dinți care se simte în cap: când e urgență

Ți s-a întâmplat vreodată să te doară tâmpla, urechea sau obrazul și să nu îți dai seama de unde pornește, de fapt, problema? Vestea mai puțin cunoscută este că, uneori, vinovatul se ascunde chiar într-un dinte. Nu, asta nu înseamnă că orice durere de cap vine de la dantură și nici că o infecție „urcă spre creier” atunci când apare o migrenă. De cele mai multe ori vorbim despre așa-numita durere referită: creierul nu localizează mereu precis sursa, pentru că dinții, maxilarele și o bună parte din față își transmit senzațiile prin ramurile aceluiași nerv, trigemenul.

Ce trebuie să știi, însă, este că o infecție dentară lăsată netratată nu rămâne mereu cuminte, blocată într-un singur dinte. Se poate extinde în os și în țesuturile moi ale feței și gâtului, iar infecțiile dinților superiori pot fi legate chiar de o sinuzită maxilară de cauză dentară. Complicațiile grave sunt rare, ce-i drept, dar există semne de alarmă pe care nu ar trebui să le ignori sau să le tratezi „pe cont propriu” acasă.

Dinții și structurile feței sunt inervate în principal de nervul trigemen, iar din cauza modului în care se întâlnesc căile nervoase, o durere cu origine dentară poate fi resimțită la distanță de dintele real afectat — în tâmplă, ureche, obraz, zona ochiului sau difuz, pe toată jumătatea feței. Molarii superiori pot da senzații care seamănă izbitor cu un disconfort sinusal, iar o problemă la mandibulă poate iradia spre ureche sau spre unghiul maxilarului.

„Există pacienți la care problema dentară nu începe cu o durere clar localizată. Pot descrie presiune facială, disconfort atunci când mestecă, sensibilitate la cald sau rece, durere la mușcătură ori o durere de cap resimțită pe o singură parte. Examenul clinic și investigațiile imagistice ne ajută să stabilim dacă sursa este cu adevărat dentară, ca să nu punem automat orice durere de cap pe seama unui dinte”, explică dr. Alexandra Gușeilă, medic specialist chirurgie dento-alveolară.

E important să înțelegi diferența dintre cele două fenomene. Durerea referită este, în esență, un joc al sistemului nervos și poate apărea chiar dacă problema reală e încă într-un stadiu incipient. Extinderea infecției, în schimb, este un proces fizic: bacteriile și inflamația depășesc zona dintelui și pot ajunge la os, la sinusul maxilar sau la spațiile din jurul feței și gâtului. În cazuri severe, infecțiile dentare pot provoca și complicații sistemice, care necesită tratament rapid și, uneori, internare.

O carie începe, de regulă, ca o leziune simplă a smalțului sau dentinei. Dacă nu este tratată și progresează în profunzime, poate ajunge la pulpa dintelui, provocând inflamație, apoi necroză și, în final, infecție la vârful rădăcinii. Un abces dentar este, practic, o colecție de puroi, care poate avea origine periapicală sau parodontală. Nu uita nici de bolile gingivale și parodontale, care pot genera, la rândul lor, infecții ale țesuturilor ce susțin dintele.

„Evoluția nu are un interval fix, valabil pentru toți pacienții. Unele infecții rămân localizate o vreme, altele se agravează rapid. Contează poziția dintelui, posibilitatea de drenaj, agresivitatea infecției și starea generală de sănătate. Persoanele cu diabet dezechilibrat, imunitate scăzută sau alte afecțiuni care le reduc capacitatea de apărare au un risc mai mare de evoluție severă”, atrage atenția medicul.

Dacă o infecție dentară rămâne netratată, poate afecta osul din jurul dintelui și se poate răspândi către spațiile din gură, de sub maxilar, de sub limbă sau din zona gâtului. La nivelul maxilarului superior, infecțiile din apropierea sinusului pot contribui la o sinuzită maxilară de cauză dentară, de cele mai multe ori resimțită doar pe o parte a feței. Complicațiile profunde — infecții la nivelul ochiului, afectări ale mediastinului sau sepsis — sunt, din fericire, foarte rare, dar atunci când apar, pot pune viața în pericol.

Un lucru important de reținut: antibioticul nu este soluția de rutină pentru orice durere de dinți și nu ține loc de tratament local. În multe cazuri de afecțiuni ale pulpei sau din jurul rădăcinii, prioritatea este eliminarea sursei problemei — tratament de canal, drenarea unei colecții purulente, dacă este cazul, sau extracția dintelui, dacă acesta nu mai poate fi salvat. Antibioticele se prescriu doar atunci când există o indicație clară, de exemplu semne că infecția se extinde sau afectează organismul în ansamblu, și întotdeauna la recomandarea medicului.

„Analgezicele pot calma durerea, iar antibioticul poate fi necesar în anumite infecții, dar niciunul dintre ele nu înlocuiește eliminarea sursei problemei. Dacă există o carie fără afectarea pulpei, o obturație simplă poate fi suficientă; dacă pulpa este afectată, poate fi nevoie de tratament endodontic; iar dacă există o colecție purulentă, drenajul este esențial. Decizia se ia întotdeauna după un examen clinic și, atunci când e nevoie, radiografie sau CBCT”, precizează dr. Gușeilă.

Diagnosticul corect pornește de la o discuție atentă cu pacientul și de la examenul clinic: unde exact doare, cum reacționează dintele la rece sau cald, dacă există sensibilitate la atingere sau la masticație, dacă apare umflătură, cum arată gingiile. Radiografia poate identifica leziuni ale dintelui sau ale osului, iar investigațiile 3D, de tip CBCT, se recomandă selectiv, atunci când pot schimba cu adevărat planul de tratament. Dacă simptomele sugerează o sinuzită de cauză dentară, poate fi nevoie și de un consult ORL.

Nu amâna un consult stomatologic dacă ai durere intensă sau care se agravează, dacă observi o umflătură localizată, un gust neplăcut persistent sau scurgere de puroi, durere la mușcătură, febră sau dificultate de a deschide gura. Mergi însă de urgență la spital dacă apare dificultate la respirat sau la înghițit, umflare rapidă a gâtului sau a zonei de sub limbă, stare generală foarte alterată, confuzie, deshidratare, umflătură în jurul ochiului sau probleme de vedere. Acestea sunt semnale că problema depășește ce se poate rezolva într-un cabinet stomatologic obișnuit.

Chiar dacă nu ai niciunul dintre aceste semne grave, o durere de dinți care persistă merită să fie evaluată cât mai curând. Cu cât mergi mai repede la medic, cu atât șansele de a salva dintele cresc și eviți tratamente complicate mai târziu. În același timp, dacă te confrunți cu dureri de cap repetate, nu presupune automat că vina e a dinților — dacă stomatologul nu găsește nicio cauză dentară, cel mai bine este să fii îndrumată către specialistul potrivit pentru a afla ce se întâmplă, de fapt.

Vestea bună este că prevenția e, de multe ori, la îndemâna ta: periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor, curățare interdentară zilnică cu ață sau periuțe speciale, limitarea dulciurilor consumate frecvent și controale stomatologice regulate. Frecvența controalelor și a igienizărilor profesionale depinde de riscul fiecăruia — pentru majoritatea oamenilor, un interval de aproximativ 6 luni este potrivit, dar poate fi scurtat sau prelungit în funcție de situație. Caria incipientă, boala parodontală sau o obturație veche care cedează sunt mult mai ușor de rezolvat înainte să apară durerea — așa că, dacă tot amâni controlul de rutină, poate e momentul să îți faci o programare.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)