De ce fac infarct și sportivii: riscul ascuns, Lp(a)

Ai o prietenă care aleargă maratoane, mănâncă sănătos și pare imaginea vie a echilibrului? Și totuși, din când în când, auzim povești șocante despre oameni activi, slabi, fără vicii, care fac infarct la 30 sau 40 de ani. Dacă te-ai întrebat vreodată cum e posibil așa ceva, nu ești singura — și răspunsul merită aflat, pentru tine și pentru cei dragi.

Vestea bună este că sportul rămâne unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru inima ta. Vestea mai puțin bună? Nu oferă o protecție garantată, sută la sută, împotriva infarctului. Se poate întâmpla ca un corp antrenat, tonifiat, cu o greutate perfect normală, să ascundă în interiorul arterelor depuneri de colesterol care se formează în tăcere, ani de zile, fără niciun semnal de alarmă. Problema apare atunci când una dintre aceste plăci se rupe brusc, iar organismul formează un cheag de sânge care blochează fluxul către inimă.

Aici intervine un personaj mai puțin cunoscut, dar esențial în povestea asta: lipoproteina(a), sau Lp(a), pe scurt. Seamănă cu LDL-ul, colesterolul „rău” despre care tot auzim, însă are o particularitate importantă — nivelul ei este stabilit în mare parte genetic, din naștere. Cu alte cuvinte, poți avea un stil de viață impecabil și, totuși, să moștenești o valoare ridicată de Lp(a), care îți crește riscul de ateroscleroză și infarct, chiar dacă analizele uzuale de colesterol ies perfecte.

Asta înseamnă, practic, că alimentația sănătoasă și mișcarea, oricât de valoroase ar fi, nu reușesc să scadă semnificativ nivelul de Lp(a) — spre deosebire de LDL-colesterol, care răspunde bine la un stil de viață echilibrat. Și, din păcate, Lp(a) nu apare de obicei în analizele standard de colesterol pe care le facem anual, motiv pentru care rămâne complet invizibilă pentru majoritatea dintre noi. Ghidurile europene de cardiologie recomandă, de aceea, ca fiecare adult să își măsoare Lp(a) măcar o dată în viață — un test simplu, care îți poate oferi o imagine mult mai clară asupra riscului tău real.

Desigur, Lp(a) nu e singura piesă din puzzle. Riscul cardiovascular se construiește adesea din mai mulți factori care acționează împreună, discret, de-a lungul timpului: stresul cronic, somnul insuficient, predispoziția genetică pentru alte afecțiuni, tensiunea arterială ușor crescută dar netratată, sau chiar inflamația cronică de nivel scăzut. Niciunul dintre ei, luat separat, nu pare alarmant, dar împreună pot pregăti terenul pentru un eveniment cardiac neașteptat.

De aceea, e important să știi să recunoști semnele unui posibil infarct: o senzație de presiune sau durere în piept, disconfort care se extinde spre braț, maxilar sau spate, respirație dificilă, transpirații reci, stare de greață. La femei, la persoanele în vârstă și la cele cu diabet, aceste semnale pot fi mai subtile sau diferite — de aceea e bine să nu ignori niciodată un disconfort neobișnuit. Dacă simți aceste simptome, sună imediat la 112, fără să aștepți să vezi dacă „trece de la sine”.

Dacă în familia ta au existat cazuri de infarct la vârste tinere, discută cu medicul tău despre o evaluare completă a riscului cardiovascular, inclusiv despre testarea Lp(a). E un pas simplu, făcut o singură dată, care îți poate oferi liniștea — sau informația de care ai nevoie pentru a lua măsuri din timp, alături de medicul tău.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)