Cititul, obiceiul simplu care îți liniștește mintea și-ți protejează creierul

Dacă ai un sfert de oră liberă în fiecare seară și te întrebi cum ai putea să o folosești în folosul tău, iată o veste bună: nu ai nevoie de nimic complicat. O carte bună ar putea face minuni pentru starea ta de spirit și, pe termen lung, chiar pentru sănătatea creierului tău. O analiză amplă publicată în revista științifică Psychological Medicine, realizată de cercetători de la University of Cambridge și The Queen’s Reading Room, a adunat dovezi din sondaje, studii pe termen lung, teste cognitive și imagistică cerebrală — și toate par să confirme același lucru: cititul de plăcere ne face bine, atât la minte, cât și la emoții.

Important de precizat de la bun început: cele mai multe dintre aceste cercetări arată asocieri, nu relații cauzale directe. Cu alte cuvinte, nu putem spune cu certitudine că lectura este singura explicație pentru beneficiile observate. Dar tiparul care se repetă în atâtea studii diferite merită, cu siguranță, atenția noastră.

Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate vine dintr-un sondaj citat în lucrare: doar șase minute de citit au fost asociate cu o reducere de 68% a nivelului de stres resimțit. Pare aproape prea simplu ca să fie adevărat, nu-i așa? Desigur, nu trebuie să luăm cifra ca pe o garanție universală — dar ideea de bază rămâne valabilă: o pauză de lectură, chiar scurtă, poate funcționa ca un mic refugiu mental.

De altfel, într-un sondaj realizat pe peste 4.000 de adulți, 38% au spus că citescul este metoda lor principală de relaxare. Cărțile au fost alese ca sursă de confort de 35% dintre respondenți — mai mult decât un pahar de vin (31%) sau o baie fierbinte (10%). Așa că dacă până acum simțeai nevoia să te relaxezi cu un episod în plus la televizor sau cu telefonul în mână, poate e momentul să încerci o carte în locul ecranului, măcar din când în când.

Beneficiile nu se opresc la relaxare. Aproape două treimi dintre cititorii chestionați au spus că lectura îi ajută să înțeleagă mai bine emoțiile celor din jur, iar jumătate au simțit că au devenit mai deschiși către perspective și opinii diferite de ale lor. Practic, cititul ne antrenează empatia — un beneficiu pe care rareori îl asociem cu o activitate atât de simplă.

Lectura pare să ajute și împotriva singurătății. Într-un program de lectură în grup, la care au participat aproape 2.000 de persoane, trei sferturi au raportat o stare de bine mai ridicată, iar peste 40% s-au simțit mai conectați cu ceilalți. Dacă ți-ai dorit de ceva vreme să te alături unui club de lectură din oraș sau chiar să înființezi unul cu prietenele, acum ai încă un motiv bun să o faci — combini stimularea minții cu interacțiunea socială, iar asta e o combinație câștigătoare.

Poate cea mai importantă parte a cercetării se referă la ce se întâmplă pe măsură ce înaintăm în vârstă. Un studiu care a urmărit 801 persoane de peste 65 de ani, timp de aproape patru ani și jumătate, a descoperit că activitățile cognitive precum cititul cărților, ziarelor sau revistelor au fost asociate cu un risc cu 33% mai mic de boală Alzheimer. O altă cercetare, pe 469 de persoane de peste 75 de ani, a legat lectura de un risc cu 35% mai mic de demență, pe o perioadă de urmărire de aproximativ cinci ani.

Desigur, aceste cifre nu înseamnă că o carte citită zilnic te va feri garantat de demență — este posibil ca persoanele care citesc frecvent să aibă și alte obiceiuri sănătoase care contribuie la aceste rezultate. Dar ideea de „rezervă cognitivă” — capacitatea creierului de a face față mai bine schimbărilor cauzate de îmbătrânire — este susținută și de alte date. Un studiu pe aproape 2.000 de adulți peste 64 de ani, urmăriți timp de 14 ani, a arătat că cititul frecvent a fost asociat cu un declin cognitiv mai lent, indiferent de nivelul de educație al persoanei. Vestea bună aici e că nu contează dacă ai făcut facultate sau nu — creierul tău poate beneficia de lectură la orice vârstă și la orice nivel de pornire.

Interesant este că efectele par vizibile și la polul opus al vieții. Un studiu realizat pe peste 10.000 de adolescenți a arătat că cei care au început să citească de plăcere de mici au avut, mai târziu, o capacitate de concentrare mai bună, mai puține probleme emoționale și de comportament, somn mai bun și mai puțin timp petrecut în fața ecranelor. Imagistica cerebrală a arătat chiar diferențe în zonele creierului responsabile de limbaj, control emoțional și gândire socială — iar aceste diferențe au rămas vizibile chiar și după ce cercetătorii au ținut cont de venitul familiei sau de educația părinților. Dacă ai copii sau nepoți, poate acesta e un argument în plus să le strecori o carte în mână în locul tabletei, din când în când.

E important să privim toate aceste rezultate cu un strop de luciditate. Nu avem studii experimentale care să demonstreze, fără dubiu, că lectura produce direct toate aceste beneficii. Multe informații provin din ceea ce raportează chiar participanții, iar mecanismele exacte prin care cititul influențează creierul nu sunt pe deplin înțelese. De asemenea, nu știm dacă cineva care începe să citească abia la vârsta adultă va obține aceleași beneficii ca o persoană care citește de plăcere din copilărie.

Totuși, tiparul care reiese din toate aceste cercetări este clar și consistent: cititul de plăcere este asociat cu mai puțin stres, o stare de bine mai bună, stimulare cognitivă și un declin mental mai lent odată cu vârsta. Nu este un înlocuitor pentru tratamentul problemelor de sănătate mintală și nici o garanție împotriva demenței — dar este o activitate accesibilă, plăcută și, se pare, cu adevărat benefică pentru minte.

Așa că data viitoare când ești tentată să derulezi feed-ul de pe telefon înainte de culcare, încearcă în schimb să deschizi o carte, fie și pentru zece minute. S-ar putea să descoperi că e exact pauza de care aveai nevoie — pentru minte, pentru suflet și, poate, pentru sănătatea creierului tău pe termen lung.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)