Nu există o singură dietă a longevității, arată un studiu amplu

Câte dintre noi nu ne-am întrebat, cel puțin o dată, dacă merită să trecem la dieta mediteraneană, la DASH sau la un stil de viață predominant vegetal, doar pentru a îmbătrâni mai frumos? Vestea bună este că un studiu recent, realizat pe aproximativ 7.500 de adulți, ne scapă de presiunea de a găsi „dieta perfectă”. Concluzia cercetătorilor e simplă și, sincer, eliberatoare: mai multe modele de alimentație sănătoasă duc, în mod similar, la o îmbătrânire biologică mai lentă.

Cercetarea a avut la bază datele a 6.470 de adulți din Germania, cu o vârstă medie de 56 de ani, iar rezultatele au fost verificate încă o dată pe un grup separat de peste 1.000 de persoane. Practic, oamenii de știință nu s-au uitat doar la cât au trăit participanții, ci la ce se întâmplă la nivel molecular în corpul lor — un fel de „radiografie” a îmbătrânirii, mult mai precisă decât vârsta din buletin.

Cum au făcut asta? Au analizat metilarea ADN-ului, adică niște modificări chimice care influențează activitatea genelor și care se schimbă previzibil cu vârsta. Folosind trei instrumente specializate — GrimAge, PhenoAge și DunedinPACE — au putut estima nu doar vârsta biologică, ci și ritmul în care fiecare persoană îmbătrânește.

Vestea cu adevărat interesantă este că cercetătorii au comparat 10 modele alimentare diferite: mediteraneană, DASH, MIND (asociată sănătății creierului), nordică, EAT-Lancet și altele bazate pe alimente vegetale. Surpriza? Persoanele care aveau scoruri mari la un tip de dietă nu erau neapărat aceleași care „excelau” și la celelalte. De fapt, doar 18 participanți s-au situat în top 25% la toate cele 10 scoruri. Cu toate acestea, indiferent de „eticheta” dietei urmate, efectul asupra îmbătrânirii biologice a fost, în linii mari, același: mai lentă și mai sănătoasă.

Ce ne spune, de fapt, acest lucru? Că nu trebuie să respectăm perfect un plan alimentar cu nume sofisticat pentru a avea beneficii. Ceea ce contează cu adevărat este calitatea generală a alimentației — și, mai important, ca ea să fie una pe care o poți ține pe termen lung, fără frustrare.

Toate dietele analizate au avut, de fapt, un numitor comun: multe fructe și legume, cereale integrale, mai puțină carne roșie și procesată, mai puțin zahăr adăugat. Cercetătorii au descoperit că peste 70% dintre mecanismele biologice activate de aceste diete sunt identice, indiferent de model — procese legate de celule, metabolism și comunicarea dintre celule, exact cele implicate în îmbătrânire și în bolile cronice.

Au existat, totuși, și câteva nuanțe interesante. Dieta DASH parea să activeze în special mecanisme legate de sănătatea inimii, în timp ce dieta MIND se conecta mai clar cu procesele legate de memorie și funcțiile cognitive. Așadar, dacă ai o grijă specifică — tensiune, colesterol sau claritate mentală — poți alege un model care se pliază mai bine pe nevoile tale, fără să simți că renunți la beneficiile generale.

Un detaliu surprinzător: la fumătorii activi, legătura dintre alimentația sănătoasă și încetinirea îmbătrânirii biologice a fost și mai pronunțată. Atenție, însă — asta nu înseamnă că o salată bună anulează efectele nocive ale fumatului. Cercetătorii sunt fermi pe acest punct, chiar dacă explicația exactă a fenomenului rămâne, pentru moment, un mister.

Important de reținut: este un studiu observațional, ceea ce înseamnă că arată o asociere, nu o relație directă de cauzalitate. Nu putem spune cu certitudine că trecerea la o dietă anume îți va prelungi viața, ci doar că cei cu alimentație de calitate au avut markeri biologici mai favorabili.

Practic, ce poți face de azi? Nu mai căuta „dieta miraculoasă”. Alege un model alimentar care ți se potrivește ție — culturii tale, programului tău, gusturilor tale — cu multe legume, fructe, cereale integrale și mai puține alimente ultraprocesate sau cu zahăr. Constanța bate perfecțiunea de fiecare dată, iar corpul tău îți va fi recunoscător pentru asta, la nivel celular, chiar dacă nu vezi imediat rezultatul pe cântar sau în oglindă.

Mesajul final al cercetătorilor este, de fapt, unul de eliberare: nu există un singur meniu obligatoriu pentru o îmbătrânire sănătoasă. Flexibilitatea, adaptarea și, mai ales, constanța par să fie cheia reală a longevității.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)