De ce nu e bine să dormi cu lumina aprinsă în cameră

Ai adormit vreodată cu televizorul pornit sau cu o veioză aprinsă, gândindu-te că nu are cum să facă vreo diferență? Se pare că organismul nostru este mult mai sensibil la lumină decât credem, chiar și în timpul nopții, iar acest obicei aparent nevinovat poate influența calitatea somnului mai mult decât ne imaginăm.

Corpul nostru funcționează după un ceas biologic intern, numit ritm circadian, care se ghidează în mare parte după lumină. Atunci când se lasă întunericul, creierul primește semnalul să producă melatonină, hormonul care ne pregătește pentru somn. Dacă lumina continuă să pătrundă în dormitor, acest semnal se poate întârzia sau distorsiona.

Un studiu realizat pe 116 adulți sănătoși a arătat că expunerea la lumină ambientală înainte de culcare a întârziat apariția melatoninei și i-a redus durata de secreție cu aproximativ 90 de minute, comparativ cu somnul într-o cameră foarte întunecată. Practic, corpul primește un mesaj greșit despre momentul în care ar trebui să se odihnească.

Dar efectele nu se opresc aici. Cercetările arată că lumina din timpul nopții poate modifica și arhitectura somnului, afectând anumite etape ale acestuia, precum și activitatea sistemului nervos autonom. Așa se explică de ce, uneori, ne trezim obosite chiar și după opt ore de somn, dacă am dormit cu o sursă de lumină aprinsă.

Nu e nevoie de o lumină puternică pentru ca organismul să fie afectat. Ecranele telefoanelor, LED-urile aparatelor electronice, luminile de veghe sau chiar lumina stradală care pătrunde prin fereastră pot avea un impact, mai ales dacă te expui constant la ele înainte de culcare. Totuși, reacția fiecăruia la lumină diferă — unele persoane sunt mai sensibile decât altele, în funcție de intensitate, durată și momentul expunerii.

Un studiu recent publicat în European Heart Journal, coordonat de cercetătorul Lu Qi și care a inclus peste 11.000 de participanți, a găsit o asociere între expunerea mare la lumină nocturnă și anumite modificări ale structurii și funcției inimii, observate prin rezonanță magnetică cardiovasculară. Este important de reținut că o asociere nu înseamnă cauzalitate directă — cercetătorii nu au demonstrat că lumina din dormitor provoacă insuficiență cardiacă, ci doar că există o legătură care merită studiată în continuare.

Există și indicii legate de metabolism. Într-un experiment mic, cu 20 de participanți sănătoși, o singură noapte petrecută într-o cameră iluminată moderat a fost asociată cu o frecvență cardiacă mai mare în timpul somnului și cu o sensibilitate mai redusă la insulină în dimineața următoare, față de somnul în lumină foarte slabă. Fiind un studiu de dimensiuni reduse, rezultatele nu pot fi generalizate, dar sunt un semnal că merită să dăm atenție acestui aspect.

Vestea bună este că nu trebuie să transformi dormitorul într-o grotă complet întunecată dacă asta nu îți oferă confort. Poți face pași mici, dar eficienți: stinge televizorul înainte de a adormi, optează pentru o lumină de veghe cât mai slabă și caldă (nu albă sau albăstruie), folosește perdele opace sau o mască de somn dacă lumina de afară te deranjează și evită să te uiți pe telefon chiar înainte de culcare.

Ideea de bază nu este că orice fir de lumină reprezintă un pericol, ci că organismul nostru este construit să funcționeze optim atunci când primește un semnal clar de întuneric pe timpul nopții. Reducerea graduală a luminii înainte de somn și un dormitor cât mai întunecat sunt obiceiuri simple, dar cu impact real asupra calității odihnei și, pe termen lung, asupra sănătății generale.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)