Trei obiceiuri de la 45 la 65 de ani legate de risc de demență

Dacă ai trecut de 45 de ani, probabil te gândești mai des la sănătatea inimii, la colesterol sau la tensiune. Dar știai că grija față de aceste aspecte, chiar acum, la vârsta mijlocie, ar putea influența cât timp vei trăi fără demență, peste ani de zile? Un studiu amplu vine cu date care merită atenția noastră, a tuturor femeilor care vrem să îmbătrânim frumos și lucide.

Vestea bună este că nu vorbim despre lucruri complicate sau costisitoare, ci despre trei factori de risc pe care îi cunoaștem deja: hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și fumatul. Ceea ce e nou este perspectiva: cercetătorii au măsurat exact cât de mult contează acești factori pentru numărul de ani de viață fără demență.

Cercetarea s-a bazat pe datele unui studiu de anvergură numit Atherosclerosis Risk in Communities, care urmărește sănătatea participanților de câteva decenii bune. În noua analiză au fost incluși peste 12.400 de adulți, cu o vârstă medie de aproximativ 56 de ani, monitorizați timp de aproximativ 26 de ani.

Rezultatele sunt greu de ignorat. La 55 de ani, persoanele fără niciunul dintre cei trei factori de risc aveau, în medie, 30,1 ani de viață estimați fără demență. În schimb, cele care aveau toți cei trei factori — tensiune mare, diabet și fumat — se opreau la 17,5 ani. Diferența: aproape 13 ani.

Și pașii intermediari confirmă tiparul: un singur factor de risc înseamnă în medie 26,3 ani fără demență, iar doi factori coboară cifra la aproximativ 21 de ani. Cu alte cuvinte, fiecare factor de risc pe care reușim să-l ținem sub control pare să conteze.

Hai să vedem, pe rând, despre ce este vorba.

Tensiunea arterială crescută este, poate, cea mai „tăcută” dintre cele trei probleme. Te poți simți perfect bine și totuși să ai valori mari. Din păcate, în timp, tensiunea necontrolată afectează vasele de sânge din tot corpul, inclusiv pe cele care hrănesc creierul cu oxigen. Vestea bună: o simplă măsurare periodică, acasă sau la farmacie, te poate ajuta să depistezi din timp o problemă.

Diabetul de tip 2 e al doilea factor urmărit în studiu. Glicemia crescută pe termen lung afectează, la fel ca tensiunea, sănătatea vaselor de sânge. Un control anual al glicemiei, mai ales dacă ai istoric familial de diabet sau kilograme în plus, poate face diferența pe termen lung.

Fumatul completează tabloul. Știm deja că afectează plămânii și inima, dar acest studiu ne reamintește că efectele lui ajung, indirect, și la creier, prin deteriorarea vaselor de sânge. Dacă ai încercat de multe ori să renunți și nu ai reușit, poate acesta e argumentul suplimentar de care aveai nevoie.

Un lucru important de precizat: aceste rezultate arată o asociere, nu o certitudine. Faptul că ai hipertensiune sau diabet nu înseamnă automat că vei dezvolta demență, la fel cum eliminarea completă a acestor factori nu oferă o garanție sută la sută. Cercetătorii au ținut cont și de faptul că persoanele cu mai mulți factori de risc au avut și o rată mai mare de mortalitate, ceea ce influențează calculele. Deci cifra de 13 ani trebuie privită ca o tendință observată la nivel de populație, nu ca o predicție personală.

Ce rămâne cert, însă, este ideea de fond: sănătatea vaselor de sânge din perioada 45–65 de ani pare să conteze mult mai mult decât credeam pentru sănătatea creierului la bătrânețe. Iar asta înseamnă că prevenția nu ar trebui amânată pentru „mai târziu”.

Din fericire, avem control asupra multor lucruri. Iată câțiva pași practici pe care îi poți face chiar de acum:

• Măsoară-ți tensiunea arterială periodic, chiar dacă te simți bine — mai ales dacă ai istoric familial de hipertensiune.

• Fă un control al glicemiei cel puțin o dată pe an, în special după 45 de ani.

• Dacă fumezi, caută sprijin pentru a renunța — fiecare an fără tutun contează pentru vasele tale de sânge.

• Mișcă-te regulat, chiar și 30 de minute de mers alert pe zi fac diferența.

• Ai grijă la alimentație, la somn și la consumul de alcool — toate influențează sănătatea cardiovasculară.

Demența rămâne o afecțiune complexă, influențată de mulți factori, unii dintre ei în afara controlului nostru, precum genetica sau vârsta. Dar acest studiu ne arată clar că grija față de inimă, la 45, la 50 sau la 55 de ani, este și o formă de grijă față de mintea noastră de mai târziu. Iar asta e o veste bună: înseamnă că avem, chiar acum, puterea de a face o diferență.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)