Poți face infarct cu colesterol normal? Ce arată analizele, de fapt

Ai luat rezultatele analizelor și colesterolul e „la limită normală”? E, fără îndoială, un motiv de bucurie. Dar înainte să răsufli complet ușurată, hai să vorbim despre ceva ce multe dintre noi nu știm: un colesterol bun nu garantează artere sănătoase și nici absența riscului de infarct. Sănătatea inimii e mult mai complexă decât o singură cifră din buletinul de analize.

Un infarct apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat brusc. Colesterolul poate contribui la acest proces, prin formarea plăcilor de aterom în artere, dar nu este nici pe departe singurul vinovat.

Tensiunea arterială crescută, diabetul, fumatul, kilogramele în plus, lipsa mișcării, bolile de rinichi, inflamația cronică din corp, vârsta și istoricul familial cântăresc la fel de mult, dacă nu mai mult, în ecuația riscului cardiovascular.

Colesterolul, ca atare, nu e „răul absolut” — organismul are nevoie de el pentru hormoni și pentru celule. Problema apare când anumite particule care îl transportă contribuie la depunerea plăcilor pe pereții arterelor. În timp, acestea îngustează vasele de sânge, iar cel mai periculos moment este atunci când o placă devine instabilă și se rupe. Se formează un cheag, iar circulația către inimă poate fi blocată brusc.

De aceea, o analiză care spune „colesterol normal” nu poate garanta, de una singură, că arterele tale sunt curate. Mai mult, nu există o valoare universală de LDL valabilă pentru toată lumea — ținta diferă în funcție de vârstă, prezența diabetului, istoricul cardiovascular și alți factori personali.

Arterele sunt influențate zilnic de presiunea sângelui, nivelul glicemiei și de procesele inflamatorii. Hipertensiunea ținută ani la rând deteriorează pereții vaselor, diabetul și rezistența la insulină favorizează ateroscleroza, iar fumatul afectează vasele și crește riscul de cheaguri.

Iar aici e capcana: multe dintre aceste probleme evoluează fără simptome vizibile. Poți avea o greutate normală, poți face sport regulat și te poți simți excelent, dar să ai, fără să știi, tensiune mare sau glicemie modificată. De aceea, controalele periodice nu sunt un moft, ci o formă reală de grijă față de tine.

Un studiu amplu, publicat recent în revista The Lancet, care a analizat date din 110 anchete naționale de sănătate și aproape 978.500 de persoane din șapte țări, confirmă exact acest lucru: factorii metabolici sunt complecși și diferă în funcție de vârstă și indicele de masă corporală. Concluzia nu e că greutatea sau colesterolul nu contează, ci că niciunul dintre ei, luat separat, nu poate spune întreaga poveste despre riscul tău cardiovascular.

Există femei cu un stil de viață impecabil — fără fumat, cu analize aparent perfecte — care dezvoltă totuși boli de inimă. Istoricul familial explică, adesea, această nedreptate. Dacă părinții sau frații tăi au avut probleme cardiovasculare la o vârstă tânără, riscul tău genetic poate fi mai mare, pentru că genele influențează tensiunea, metabolismul lipidelor, riscul de diabet și alte mecanisme implicate.

Un alt factor „invizibil” este lipoproteina (a), cunoscută drept Lp(a). Nivelul ei este determinat în mare parte genetic și poate contribui la riscul cardiovascular, dar nu apare în analizele de rutină. Asta nu înseamnă că trebuie să alergi să faci teste suplimentare la primul semn de colesterol normal — dar dacă ai un istoric familial puternic, dacă în familie au existat cazuri de boli de inimă la vârste neobișnuit de tinere, sau dacă aduni mai mulți factori de risc, merită să discuți cu medicul despre o evaluare mai amănunțită.

Regula de bază: nu tratează colesterolul ca pe un „certificat” universal de sănătate cardiovasculară.

Vestea bună este că poți acționa concret. Alimentația bazată pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe și proteine de calitate contează mult mai mult decât căutarea disperată a unui singur „superaliment” pentru inimă. În paralel, redu excesul de grăsimi saturate, zahărul adăugat și sarea din farfurie.

Mișcarea regulată ajută la ținerea sub control a tensiunii și a metabolismului, chiar și atunci când obiectivul tău nu este scăderea în greutate. Fumatul rămâne unul dintre cei mai „reparabili” factori de risc — renunțarea la tutun face bine inimii, indiferent de nivelul colesterolului. Iar somnul, cele 7-9 ore recomandate pentru majoritatea adulților, nu e un lux, ci o formă de protecție cardiovasculară.

Un colesterol bun nu trebuie, în niciun caz, să te facă să ignori semnele corpului. Presiune sau durere în piept, senzație de strângere, dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, amețeală sau durere care se extinde spre braț, umăr, spate, gât sau maxilar sunt semnale de alarmă care cer evaluare medicală de urgență, indiferent ce arată ultimele tale analize.

„Da, o persoană poate face infarct chiar dacă nivelul colesterolului se află în limite normale. Colesterolul este un factor de risc important, dar nu este singurul”, explică dr. L.K. Jha, cardiolog. Potrivit medicului, hipertensiunea, diabetul, fumatul, obezitatea, stresul cronic, sedentarismul, istoricul familial și vârsta pot contribui, împreună, la apariția plăcilor de aterom și la riscul de infarct.

Așa că întrebarea corectă nu mai este „am colesterolul normal?”, ci „care este, de fapt, riscul meu cardiovascular general?”. Un LDL bun rămâne un lucru pozitiv și merită menținut, dar protejarea inimii înseamnă să te ocupi de toți factorii de risc, nu doar de o singură valoare din buletinul de analize.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)