Pepenele de iarnă, fructul-minune cultivat la Buzău

Ai auzit vreodată de un fruct care arată ca un pepene, se comportă în bucătărie ca un castravete și rezistă în cămară aproape un an, fără frigider? Nu e science-fiction, ci pepenele de iarnă, cunoscut și sub numele de dovleac de ceară, o cultură exotică pe care cercetătorii români o studiază de opt ani la Stațiunea de Cercetare de la Buzău.

Vestea bună este că nu vorbim despre un experiment de laborator rupt de realitate, ci despre o plantă care se adaptează surprinzător de bine climei noastre tot mai capricioase. Unele exemplare ajung să depășească 20 de kilograme, motiv pentru care fructele sunt susținute în saci speciali, ca să nu rupă planta din cauza greutății.

Dacă ești pasionată de grădinărit sau pur și simplu curioasă despre ce ajunge pe rafturile pieței în perioada următoare, merită să știi că interesul fermierilor crește vizibil. Unii au și comandat deja semințe pentru a testa pepenele de iarnă pe propriile terenuri, semn că această cultură ar putea deveni tot mai vizibilă în piețele românești.

De ce contează acest lucru pentru noi, consumatoarele? Pentru că schimbările climatice ne afectează direct coșul de cumpărături. Cercetătorii de la Buzău lucrează tocmai la identificarea plantelor și soiurilor care pot face față mai bine secetei și vremii imprevizibile, iar pepenele de iarnă pare un candidat serios.

„Nu știm exact cum va arăta agricultura în 20 sau 30 de ani, însă știm sigur că ar trebui să fie mai rezistente la secetă și la condițiile pedoclimatice imprevizibile. Tocmai de aceea, la stațiunea legumicolă testăm de acum plante, soiuri de legume care pot fi adaptate condițiilor climatice într-o continuă schimbare”, explică Bianca Kivu, cercetător la Stațiunea de Cercetare Buzău.

Un alt avantaj practic: planta poate fi cultivată atât în seră, cât și direct în câmp, ceea ce înseamnă flexibilitate pentru fermierii care vor să încerce ceva nou fără investiții uriașe în infrastructură.

Sfat util pentru bucătărie: dacă ai șansa să găsești pepene de iarnă pe piață, îl poți folosi exact ca pe un castravete sau ca pe un dovleac, în funcție de rețetă. Este foarte popular în bucătăria asiatică, unde apare în supe, murături și preparate sotate. Cercetătorii recomandă, totuși, consumul în stare proaspătă, pentru un aport maxim de vitamine.

„Recomandăm ca fructul să fie consumat în stare proaspătă, întrucât conținutul de vitamine este mult mai ridicat. Fructul poate fi consumat în tratarea bolilor gastrice și chiar a depresiei. Totodată, poate fi și conservat prin murare sau, de ce nu, prin congelare”, mai spune Bianca Kivu.

Un detaliu care ne poate schimba complet obiceiurile de cumpărare: acest pepene se păstrează perfect în cămară, fără nicio condiție specială de refrigerare, timp de aproape un an. Practic, ai putea cumpăra o singură dată și să ai rezervă pentru multe luni, ceea ce reduce risipa alimentară și numărul de drumuri la piață.

Fermierii sunt atenți la acest amănunt și îl consideră un atu comercial important. „Ar fi puțin mai nepretențioși față de ceea ce cultivăm noi, producția am înțeles că ar fi asemănătoare cu a noastră. O să punem undeva spre sfârșitul sezonului cultura aceasta, deoarece să reziste mai mult pe piață. Am vorbit deja cu cineva să comandăm, puține, într-adevăr, pentru prima dată, să vedem ce randament dau pe piață”, povestește Ionuț Diță, cultivator de pepeni.

Ca în orice noutate, există și scepticism. Unii comercianți se tem că dimensiunea impresionantă a fructului ar putea descuraja cumpărătorii, nu neapărat prețul. „Foarte greu o să fie de vândut la piață, pentru că toată lumea se plânge de greutate, nu că ar fi scump”, spune un comerciant.

Există și voci mai reticente printre consumatori, care privesc cu prudență orice cultură nouă. „Sinceră să fiu, n-aș fi de acord, tot ce este forțat nu este bun pentru noi, pentru sănătatea noastră”, a spus o posibilă clientă.

Personal, cred că merită să fim curioase și deschise la ce ne oferă cercetarea agricolă românească, mai ales când vine cu beneficii concrete: rezistență la secetă, valoare nutritivă bună și o durată de păstrare care ne poate ușura viața de zi cu zi. Rămâne de văzut cât de repede va ajunge pepenele de iarnă pe rafturile noastre și, mai ales, cât de repede îl vom accepta în farfurie.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)