Cancerul pulmonar: riscuri ignorate de nefumători

Dacă asociezi cancerul pulmonar exclusiv cu fumatul, nu ești singura. E o percepție foarte răspândită, dar din ce în ce mai multe cazuri apar și la persoane care nu au fumat niciodată în viața lor. Medicii oncologi atrag atenția că poluarea aerului, predispoziția genetică și anumite expuneri din viața de zi cu zi pot juca un rol important în apariția bolii, chiar și la nefumători.

Vestea puțin îngrijorătoare este că această asociere greșită — „cancer pulmonar înseamnă doar fumat” — poate întârzia diagnosticul tocmai la nefumători. Practic, ei tind să ignore simptome timpurii, pentru că nu se gândesc că li s-ar putea aplica un asemenea diagnostic. Așa că merită să fim atente cu toatele, indiferent de stilul de viață.

Un factor care merită mai multă atenție este poluarea aerului. Particulele fine PM2.5, provenite din traficul rutier, industrie sau arderea combustibililor, pătrund adânc în plămâni și pot întreține o inflamație cronică — unul dintre mecanismele implicate în dezvoltarea cancerului pulmonar. Cercetările recente arată că expunerea îndelungată la aer poluat poate crește riscul chiar și la persoanele care nu s-au apropiat niciodată de o țigară.

Genetica își spune, de asemenea, cuvântul. Unele persoane moștenesc modificări genetice care le fac mai vulnerabile, iar alte mutații pot apărea spontan, de-a lungul vieții, favorizând dezvoltarea tumorilor. Aici vine și o veste bună: testarea moleculară a evoluat mult și poate identifica aceste mutații, ajutând medicii să aleagă tratamente țintite, cu șanse mai bune de succes pentru anumiți pacienți.

Pe lângă fumat, alți factori pot influența riscul de cancer pulmonar: expunerea la radon (un gaz radioactiv natural care se poate acumula în locuințe), fumul de țigară pasiv, poluarea aerului din interior (de exemplu, gătitul fără ventilație adecvată), expunerea profesională la substanțe chimice sau azbest, istoricul familial de cancer pulmonar și antecedentele de boli pulmonare cronice.

Cancerul pulmonar poate evolua tăcut o vreme, fără semne evidente. De aceea, e important să nu ignori simptome precum tusea persistentă care nu trece, respirația șuierătoare sau dificultatea de a respira, durerea în piept, răgușeala fără explicație, scăderea inexplicabilă în greutate, oboseala persistentă sau episoadele repetate de infecții pulmonare. Dacă observi unul sau mai multe dintre aceste semne și persistă mai mult de câteva săptămâni, un consult medical nu e o exagerare, e responsabilitate față de tine.

Vestea cu adevărat încurajatoare este că peste 90% din cazurile de cancer pulmonar pot fi prevenite. Câteva măsuri simple, dar eficiente: evită fumatul activ și pasiv, redu expunerea la aer poluat atunci când poți (verifică indicii de calitate a aerului înainte de a face sport în exterior, de exemplu), aerisește locuința regulat și, dacă locuiești într-o zonă cu risc, testează nivelul de radon din casă. Persoanele cu factori de risc crescut pot discuta cu medicul despre screeningul prin tomografie computerizată cu doză redusă — o metodă care poate detecta problemele într-un stadiu mult mai tratabil.

Grija față de plămânii tăi nu trebuie să fie o preocupare doar pentru fumători sau ex-fumători. E o parte firească din grija față de propria sănătate, la fel ca alimentația echilibrată sau mișcarea zilnică. Ascultă-ți corpul, informează-te și nu lăsa niciun semn ciudat trecut cu vederea — mai bine un control de prisos decât un diagnostic întârziat.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)