23 de cărți pentru copii, un scut împotriva bullyingului

Dacă ești mamă, bunică, mătușă sau pur și simplu îți pasă de copiii din jurul tău, probabil ai simțit și tu, la un moment dat, neputința aceea de a găsi cuvintele potrivite când vine vorba despre bullying. Cum îi explici unui copil de 6 ani diferența dintre o glumă și o rănire reală? Cum îl ajuți pe cel de 11 ani să vorbească despre ce simte, fără să pară că îl interoghezi? Ei bine, se pare că răspunsul poate veni, în bună parte, dintr-o poveste bine spusă.

Editura Didactica Publishing House (DPH) a dus la capăt, timp de aproape doi ani și jumătate, un proiect european de suflet: „Puterea literaturii europene pentru copii în prevenirea bullyingului”. Rezultatul? 23 de cărți traduse și publicate în România, într-un tiraj total de 69.000 de exemplare, plus trei titluri în limba ucraineană pentru copiii refugiați ajunși la noi în țară. Proiectul s-a derulat între martie 2024 și august 2026 și a fost cofinanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

De ce contează atât de mult literatura în prevenirea bullyingului

Ce mi se pare cu adevărat valoros la acest proiect e că nu s-a oprit la ideea de „hai să citim o carte frumoasă”. Cărțile au fost gândite ca punct de plecare pentru discuții reale despre emoții, prietenie, conflicte, apartenență și respect. Practic, copilul citește o poveste, se regăsește (sau nu) în ea, și abia apoi vine conversația cu un adult care îl ajută să pună cuvinte pe ce simte.

Titlurile au fost gândite pe categorii de vârstă, pentru că nevoile emoționale ale unui copil de 4 ani sunt cu totul altele decât ale unui preadolescent de 12 ani.

Pentru cei mici, între 3 și 7 ani, printre favoritele cititorilor s-au numărat „Un borcan plin cu iubire”, „Curajul de a face ce simți”, „Îmi place de tine așa cum ești” și „Cărticica bunătății” — povești care pun bazele încrederii în sine, empatiei și generozității, cu mult înainte ca eventualele situații de bullying să apară.

Pentru copiii de 7-10 ani, „12 emoții importante” și „Invincibil la bullying” au fost printre cele mai apreciate. Primul ajută copiii să recunoască și să vorbească despre emoții precum bucuria, rușinea sau invidia, iar al doilea aduce direct în discuție situații de agresiune, curajul de a cere ajutor și acceptarea diferențelor.

Pentru cei de 10-14 ani, temele se complică firesc: în „Umbre în curtea școlii” urmărim o fată izolată și hărțuită, inclusiv online, iar „Cu pumnii strânși” spune povestea reală a unui băiat agresor care reușește să își schimbe traseul — o perspectivă rar întâlnită, dar extrem de necesară, care ne arată că și cel care rănește are, la rândul lui, o poveste și niște răni.

Din cărți, în clasă: ce s-a întâmplat concret cu copiii

Partea care mi se pare cea mai practică din tot proiectul este componenta educațională, testată prin programul pilot „Copilărie fără bullying”, în 10 școli și grădinițe din București, Dâmbovița, Suceava, Ilfov, Prahova și Mureș. Peste 700 de elevi și preșcolari, alături de 10 cadre didactice, au lucrat aproape șase luni cu o metodologie construită în jurul cărților, împărțită în cinci module: cunoaștere reciprocă, înțelegerea emoțiilor, prietenie și empatie, rezolvarea conflictelor și lucrul în echipă.

În loc de lecții teoretice despre „bine” și „rău”, copiii au discutat pornind de la întrebări foarte concrete: Ce faci când cineva te rănește „în glumă”? Cum observi un coleg care rămâne pe dinafară? Cum repari o relație după ce ai rănit pe cineva?

Rezultatele merită menționate, pentru că spun multe: la început, o treime dintre copii confundau o glumă cu un comportament de bullying, iar 65% făceau distincția doar parțial. La final, 86% dintre cadrele didactice au observat un vocabular emoțional mult mai bogat la elevi, 73% au remarcat mai multă atenție față de emoțiile celorlalți, iar 73% au văzut o integrare mai bună a copiilor timizi sau tăcuți. Profesorii au notat și mai multe „mulțumesc” și „îmi pare rău” spontane — micile gesturi care, în timp, schimbă atmosfera unei clase întregi.

Ce poți face tu, ca părinte, chiar de acum

Vestea bună este că nu trebuie să aștepți un program pilot ca să pui aceste idei în practică acasă. Poți alege o carte potrivită vârstei copilului tău și, după lectură, să-i pui întrebări simple: „Cum crezi că s-a simțit personajul?”, „Ai trecut și tu printr-o situație asemănătoare?”. Educația emoțională nu are nevoie de momente speciale — funcționează cel mai bine țesută în rutina zilnică, la masă sau înainte de somn.

Deși finanțarea europeană se încheie, fișele și activitățile educaționale rămân disponibile gratuit pentru cadrele didactice care achiziționează pachetul de cărți Antibullying, astfel încât munca depusă în acești doi ani și jumătate să continue să dea roade și după oficializarea finalului de proiect.

Florentina Ion, CEO și fondatoarea Editurii Didactica Publishing House, a declarat: „Am pornit acest proiect de la ideea că literatura poate face mai mult decât să spună o poveste. O carte bună îi permite copilului să intre, în siguranță, într-o experiență care poate semăna cu a lui, să o privească din afară și să găsească pentru ea cuvinte pe care poate nu le avea înainte. Componenta desfășurată în școli ne-a arătat ce se poate întâmpla atunci când povestea nu se termină odată cu ultima pagină, ci este continuată prin întrebări, activități și conversații.”

Dincolo de cifre și module, mesajul de bază rămâne simplu și cald: dă-i copilului tău o poveste bună, apoi stai puțin de vorbă cu el despre ea. S-ar putea să fie cel mai frumos și mai eficient instrument de prevenție pe care îl ai la îndemână.

Sursă: Revista PSYCHOLOGIES Romania (psychologies.ro)