Deficitul de fier la copii: semnele la care trebuie să fii atentă

Dacă ai observat că cel mic pare mereu obosit, mai palid ca de obicei sau nu mai are chef de mâncare, poate fi doar o fază trecătoare. Dar uneori aceste semne discrete ascund ceva ce merită atenția ta: deficitul de fier, una dintre cele mai frecvente probleme nutriționale din copilărie.

Fierul nu e doar un mineral oarecare pe lista de vitamine. El e implicat în transportul oxigenului către toate organele și țesuturile, în funcționarea creierului și în imunitatea copilului tău. Practic, e combustibilul de bază pentru o dezvoltare sănătoasă, mai ales în primii ani de viață, când creșterea este extrem de rapidă și necesarul de fier crește odată cu ea.

Vestea bună este că, recunoscut la timp, deficitul de fier poate fi corectat fără prea multe complicații. Vestea mai puțin bună? Netratat, poate evolua spre anemie feriprivă și poate afecta atât dezvoltarea fizică, cât și pe cea cognitivă a copilului – inclusiv IQ-ul, arată specialiștii.

Ce semne să nu ignori

La început, simptomele sunt discrete și ușor de pus pe seama oboselii, a unei răceli sau pur și simplu a unei zile mai proaste. Pe măsură ce deficitul se accentuează însă, poți observa:

paloare vizibilă a pielii și a buzelor, oboseală și lipsă de energie chiar și după somn suficient, lipsa poftei de mâncare, iritabilitate sau dificultăți de concentrare, infecții mai frecvente decât de obicei și, în cazurile mai avansate, întârzieri în creștere.

Riscul este mai mare la copiii născuți prematur, la cei cu greutate mică la naștere, la bebelușii alăptați exclusiv fără introducerea la timp a alimentelor bogate în fier, dar și la copiii cu o alimentație selectivă sau cu diete restrictive.

Cum se stabilește diagnosticul

Dacă medicul pediatru suspectează un deficit de fier, cel mai probabil va recomanda un set de analize de sânge: hemoleucograma completă, feritina, sideremia, capacitatea totală de legare a fierului (TIBC) și saturația transferinei. Rezultatele nu se citesc izolat, ci se interpretează în funcție de vârsta copilului și de simptomele observate, așa că e important să mergi cu toate detaliile la consultație.

Alimentația, cel mai bun aliat

Vestea cu adevărat bună este că prevenția stă, în mare parte, în farfurie. O alimentație variată, cu alimente bogate în fier – carne roșie, ficat, ouă, leguminoase, cereale fortificate – poate face diferența.

Un truc simplu pe care merită să-l reții: absorbția fierului este mult mai eficientă atunci când combini aceste alimente cu surse de vitamina C. Așa că un prânz cu carne și o garnitură de roșii, sau o gustare cu fructe citrice, căpșuni sau ardei gras, ajută organismul copilului să folosească mai bine fierul din alimente.

Când mergi la medic

Nu aștepta să treacă „de la sine” dacă observi paloare persistentă, oboseală neobișnuită, lipsa poftei de mâncare sau o creștere mai lentă decât te-ai aștepta. O consultație pediatrică din timp poate preveni complicații și îți poate oferi liniștea de care ai nevoie ca mamă.

Important de reținut: tratamentul se stabilește exclusiv de către medic. Acesta poate include ajustări alimentare, iar acolo unde este necesar, suplimente cu fier. Nu da niciodată suplimente de fier copilului fără recomandare medicală – excesul de fier poate fi la fel de dăunător ca deficitul, uneori chiar toxic pentru organismul mic.

Sursă: CSID: Ce se întâmplă Doctore? (csid.ro)