EROUL ZILEI – 6 iunie 2026: Cum transformă o bancă românească patrimoniul cultural în oportunități reale pentru comunități

Există momente în care o inițiativă depășește granițele obișnuite ale unui program de responsabilitate socială și devine ceva cu adevărat emoționant — o declarație de dragoste față de identitatea unui popor. Acesta este, fără îndoială, cazul platformei „Identitate pentru viitor", lansată de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), o inițiativă care pune patrimoniul cultural românesc în centrul unei viziuni curajoase despre cum ar putea arăta viitorul comunităților noastre. Nu vorbim despre discursuri frumoase rămase pe hârtie, ci despre proiecte concrete, oameni dedicați și o convingere sinceră că rădăcinile unui popor pot hrăni, nu doar aminti.

La prima vedere, poate părea neobișnuit ca o bancă să vorbească despre ceramică tradițională, șantiere de restaurare sau laboratoare de patrimoniu. Și totuși, tocmai această alegere surprinzătoare este cea care face programul „Identitate pentru viitor" atât de valoros. BID a ales să privească patrimoniul cultural nu ca pe un subiect rezervat muzeelor sau specialiștilor, ci ca pe o resursă vie, cu potențial real de a genera locuri de muncă, turism, educație și coeziune socială. Programul reunește organizații remarcabile — Ambulanța pentru Monumente, Designers Thinkers Makers, Școala de la Piscu, Adoptă o Casă la Roșia Montană, Asociația Mai Bine, Studiogovora, Studio Zona și Kogayon — fiecare dintre ele cu o poveste proprie de implicare autentică în comunitățile pe care le servesc. Împreună, ele formează un ecosistem în care memoria trecutului devine combustibil pentru prezent și viitor. Este, în fond, o rețea de oameni care cred că România merită mai mult decât uitare.

Unul dintre cele mai calde exemple din cadrul programului este sprijinul acordat Școlii de la Piscu, un muzeu-atelier din județul Ilfov, cunoscut pentru tradiția sa în ceramică. Prin proiectul „Atelier-Bistro-Rezidență", această comunitate mică, dar cu suflet mare, va beneficia de un atelier permanent de ceramică, un bistro cu specific local și un spațiu de rezidență pentru artiști și formatori. Nu este vorba doar despre clădiri sau investiții — este vorba despre a da unei comunități șansa de a-și câștiga existența din ceea ce știe să facă cel mai bine, din meșteșugul pe care îl poartă în mâini și în inimă. Turismul cultural, oportunitățile economice locale și păstrarea tradițiilor într-un cadru modern și sustenabil — acestea sunt promisiunile concrete pe care proiectul le aduce cu sine. Și, poate cel mai important, este promisiunea că tinerii din Piscu nu vor trebui neapărat să plece în altă parte pentru a-și construi un viitor demn.

Un alt proiect care merită toată admirația este AmbuLab — Educație prin meșteșug, dezvoltat de Ambulanța pentru Monumente în parteneriat cu BID. Ideea este simplă și genială în același timp: transformă șantierele de restaurare în săli de clasă în aer liber, unde voluntari, studenți și tineri specialiști învață, mână în mână cu meșteri experimentați, tehnicile tradiționale de restaurare a patrimoniului construit. România se confruntă de mulți ani cu o lipsă acută de specialiști capabili să lucreze cu materiale și metode tradiționale, iar această inițiativă răspunde direct acestei nevoi. În ediția din 2026, AmbuLab estimează că aproximativ 500 de voluntari vor participa la proiecte desfășurate în toată țara — 500 de oameni care vor pleca acasă cu ceva în plus: o abilitate, o pasiune, poate chiar o vocație. Este genul de investiție care nu se vede imediat în bilanțuri, dar care se simte în comunități pentru generații întregi.

Impactul acestui program nu se măsoară doar în cifre sau proiecte finalizate. Se măsoară în ochii unui copil care atinge pentru prima dată lutul la Piscu și înțelege că străbunicii lui au făcut același lucru, în mâinile unui voluntar care învață să repare o cornișă veche de două sute de ani, în zâmbetul unui artist care găsește în rezidență liniștea de care avea nevoie pentru a crea. „Patrimoniul devine cu adevărat important atunci când oamenii reușesc să construiască o relație personală cu el", spune Raluca Nicolescu, Directorul General al BID — și în aceste cuvinte se ascunde toată filosofia programului. Nu conservăm patrimoniul pentru muzee, ci pentru oameni.

Povestea platformei „Identitate pentru viitor" ne amintește ceva esențial: dezvoltarea unei țări nu înseamnă doar autostrăzi și tehnologie, ci și capacitatea de a ști cine ești și de unde vii. Atunci când o comunitate își cunoaște și își prețuiește identitatea, ea devine mai puternică, mai rezistentă și mai capabilă să construiască ceva durabil. Patrimoniul cultural nu este o povară a trecutului — este un avantaj competitiv, o resursă de suflet care poate hrăni economii locale întregi, dacă știm să o prețuim și să o punem în valoare cu inteligență și respect.

România are o moștenire culturală extraordinară — sate cu tradiții vii, monumente care așteaptă să fie salvate, meșteșuguri care mai respiră în mâinile câtorva oameni dedicați. Inițiative ca „Identitate pentru viitor" ne arată că există voință, resurse și oameni pregătiți să transforme această moștenire într-un viitor mai frumos. Și asta, în sine, este o veste care merită celebrată.